Chuck Norris poate fi oricum, numai kitsch nu. Asta pentru că el e spuma, adică “the original, the one and only”. Ăilalţi – Rambo, Arnold, Brus Li sau Sergiu Nicolaescu sînt doar copiile palide.
Şi dacă Ciac iubeşte ceva în România, atunci e clar tortul de ziua lui. La cofetărie rămâi tâmpit când vezi prin cataloage următoarele: tort cu scena naşterii lui Iisus, tort cu Barbie, tort cu cine vreţi voi din desenele animate, tort cu făţăul copilului tău, tort cu cowboy şi indieni comestibili, tort cu maşina de gunoi inscripţionată “Retim” (a avut fiu-miu acum câţiva ani), tort cu miri, cu porumbei, cu grenade, cu steagul ţării, tort violet cu Poli, tort cu minge de fotbal şi tort cu fructe de plastic. La vară o să apară şi tortul cu halbă de bere.
Între delir mistic şi artă pe băţ, torturile astea tâmpesc orice copil şi chiar şi un adult, când nevasta îi aduce un tort cu poza ei, amanta unul cu lista de dorinţe iar colegii de serviciu un tort cu silicoanele Pamelei Anderson. Yes!
Puţin debusolat de caruselul politic din România şi de protestele tot mai confuze, Ciac şi-a găsit echilibrul într-o cofetărie de pe Calea Şagului. Acolo, în catalog, la pagina 46, poziţia A 12, s-a regăsit pe sine în tortul pe care îl va servi cu prietenii şi duşmanii, în Piaţa Operei, fix de ziua lui, care e când vrea el.
Să lămurim puţin poza: frumuşelul întins languros e chiar Ciac, în varianta epilat şi fără barbă. Mai greu e cu blana pe care stă întins precum o sirenă, căci artistele-cofetare nu m-au putut lămuri cărui animal mort îi aparţine blana pe care stă întins şi relaxat Ciac, aşteptând să fie tranşat de Happy Birthday. Aşa o confuzie e cu blana aia: casiera zice că e o blană de oaie, în timp ce laboranta cofetăriei se jură că e urs polar. Mie mi se pare că e un miel belit, unul mare de tot. Că mielul va fi exact “de sezon”, ţinând cont că ziua oficială a lui Ciac e chiar în aprilie, înainte de Paşte. Paştele lui de miel polar!
