Tactical Journal

mirceaopris.com

EC false report first international reactions

Dutch politicians ask for investigation on European Commission’s abuse of power

by Mircea Opriș

A member from the Socialist Party of the Dutch Parliament and a member of the European Parliament want an investigation, after Jurnalul National revealed a fake report issued by the European Commission on adoption and children’s rights.  The Dutch Member of Parliament also send in Questions to the Dutch Secretary of State for Foreign Affairs & Justice in Holland.

Nine Kooiman

Nine Kooiman

SP-Ducth Parliament member  Nine Kooiman and SP-Member of the European Parliament Dennis de Jong want clarity about the news that the European Commission tries to get more power at the expense of adoptive children. A Romanian quality paper revealed today that the European Commission put pressure on researches in order to conclude that there is a need for a European Adoption Agency, while the underlying research did not support that conclusion. “We all know the desire for more means and more power of the European Commission, but to use the problems around adoption for this, I would find horrible. Especially adoptive children deserve extra protection and carefulness.”, said Kooiman.

In the past scandals with adoptions have been the reason why Romania stopped intercountry adoptions.  Now there would be attempts to force Romania to reopen their borders for adoption. The rumors about the establishment of a European adoption policy exists since longer.  “I have recently asked a few critical questions about that to the Dutch Government but these have not yet been answered.  But the today’s revelations are going further than what I already suspected.”, stated Nine Kooiman.

Dennis de Jong

Dennis de Jong

The SP does not support to stimulate intercountry adoptions at European level, because the starting point must be that children grow up as much as possible in their original environment.  On top of that, adoption from abroad is a vulnerable process.  Kooiman: “If it is true that the European Commission manipulates research results, we have a problem. Not only because it is unacceptable that researches are being modified so that Europe can get more powers. But especially because it concerns here vulnerable children. The interest of the child must come first, not the interest of the European Commission”.

Nine Kooiman handed in Written Questions to the Secretary of State for Foreign Affairs and the Secretary of State for Justice, who is responsible for adoptions.

Source: Jurnalul National

Available in Romanian language

Share
Continue Reading

Parlamentarii olandezi cer socoteală Comisiei pentru raportul falsificat la comandă

Jurnalul Naţional declanşează anchetă la Comisia Europeană

de Mircea Opriș

Un membru al Parlamentului olandez, din Partidul Socialist şi un europarlamentar din aceeaşi ţară au cerut deschiderea unei anchete, după ce Jurnalul Naţional a dezvăluit culisele falsificării unui raport oficial chiar de către Comisia Europeană. Parlamentarul olandez a trimis şi cereri scrise pentru explicarea situaţiei către Secretarul de Stat pentru Afaceri Externe şi către Secretarul de Stat pe  Justiţie ai Olandei.

Nine Kooiman

Nine Kooiman

Nine Kooiman, parlamentar olandez din partea Partidului Socialist şi europarlamentarul olandez Dennis de Jong au reacţionat la ancheta prin care Jurnalul Naţional a dovedit că Comisia Europeană a falsificat un raport oficial privind adopţiile şi drepturile copilului în cele 27 de state member ale UE. Cei doi politicieni au cerut clarificări vizavi de încercările Comisiei Europene de a-şi exercita abuziv puterile pe seama copiilor ce fac subiectul adopţiilor. Cei doi politicieni olandezi au reacţionat prompt pe data de 3 decembrie, la doar câteva ore de la publicarea investigaţiei de către Jurnalul Naţional. Aceştia consideră “inacceptabil gestul Comisiei Europene de a pune presiune asupra cercetărorilor care au întocmit raportul, pentru a impune concluzia că este necesară o Agenţie Europeană pentru Adopţii, în timp ce rezultatele cercetării au fost falsificate şi nu duc în realitate la o asemenea concluzie”,  se arată în poziţia comună a celor doi.

Dennis de Jong

Dennis de Jong

“Cunoaştem cu toţii dorinţa pentru mai multă putere şi pentru mai multe atribuţii pe care şi le doreşte Comisia Europeană, dar folosirea problemelor privind adopţia pentru a-şi mări influenţa mi se pare un lucru oribil. Mai ales că toţi copiii care fac subiectul adopţiei au nevoie de maximă protecţie şi îngrijire”, a declarat Nine Kooiman.

În trecut, scandalurile privind adopţiile au fost motivul pentru care România a stopat adopţiile internaţionale. Acum continuă încercările de a forţa România să îşi redeschidă graniţele pentru adopţii. Zvonuri despre stabilirea unei politici europene privind adopţiile există de mult timp. “Am pus de curând câteva întrebări critice despre acest subiect guvernului olandez, dar nu am primit nici un răspuns încă. Dar dezvăluirile din ziarul românesc merg mai departe decât suspectam deja”, a mai spus Kooiman. Ea nu susţine stimularea adopţiilor internaţionale la nivel european, pe motiv că, pe cât posibil, copiii trebuie să crească în cadrul familiei. Mai mult, adopţiile internaţionale reprezintă un proces cu vulnerabilităţi. “Dacă este adevărat că exact Comisia Europeană manipulează rezultatele studiilor, avem o problemă. Nu numai pentru că rezultatele sunt manipulate pentru ca Europa să îşi consolideze puterea. Dar în primul rând pentru că vorbim despre copii vulnerabili. Pe primul loc trebuie să fie interesele copiilor şi nu cele ale Comisiei Europene”, a concluzionat parlamentarul olandez.

Nine Kooiman a trimis interpelări scrise către Secretarul de Stat pentru Afaceri Externe şi către Secretarul de Stat pe Justiţie ai Olandei, responsabili pentru adopţii.

sursa:  Jurnalul Național

Available in English language

Share
Continue Reading

The European Commission Forges Official Report

EXCLUSIVE

Battle of international adoptions reaches peak

by Mircea Opris

The European Commission has falsified an official report, released only partially exactly one year ago, during the Conference on Challenges in Adoption Procedures in Europe, in Strasbourg from 30 November to 1 December 2009.

Exclusively for Jurnalul National several experts testified about the pressure put on their work by high-rank European Commission officials, in order to get to the conclusion that there is a need for the establishment of a European Adoption Agency. The stake of the new agency: creating a “market” for European adoptions in which Romania would be forced to reopen international adoptions. Behind this decision are pro-adoption lobbies from France, Italy, Spain and the United States.

On December 1, 2009, in Strasbourg – France, the European Commission and the Council of Europe organized a conference on adoptions. Originally it was to take place behind closed doors, but it became public after Jurnalul National revealed the backstage games behind it and the attempt to invite only the adoption lobby, through the mediation of the Italian EC official Patrizia De Luca. Surprisingly, at the end of the conference the conclusion of a report were presented, which recommended the need for establishing a European Adoption Agency. The long awaited report did not become public and was kept secret at the conference in Strasbourg. It was not made public until spring 2010, after pressure from several non-governmental organizations. Even so, the details of the report were never made public. One of the aims of the report, which needed the consent and approval of all Member States of the EU, was to reopen international adoptions at European level and thus forcing Romania to repeal the law 274, which forbids the adoption of Romanian children by foreigners.

One year after the scandal of this conference, Jurnalul National has been able to reveal what is hidden behind the report but, much worse, to also reveal pressure from the European Commission on the Belgian law firm, which drafted the report, in order to falsify data. The study has cost 250,000 euros, European public money, and consisted of interviews with more than 500 experts, lawyers, social workers, adoptive parents and adopted children. The study focused on the state of play of adoptions in the 27 EU member states. The final conclusion of the report was that clearly there was an urgent need to establish the European Agency for Adoption.

In reality, however, this conclusion proved to be a factual lie, for which officials of the European Commission signed, under the pressure of lobby groups in several Western countries with direct interest in the reopening of international adoptions from Romania. The study and the report were prepared by the law firm DBB – Demolin – Brulard – Barthelemy in Brussels, an associate of the French law firm PDGB.

Here is the stupefying testimony of one of the experts who prepared the country studies and the European Commission’s report. “We were asked to conduct a study and a report identifying the needs of children, social services, the needs of the adopters and solutions for each country in order to improve the adoption and care system. We developed a questionnaire for each EU country. Then we interviewed over 500 subjects. Most of them answered they want better social protection, support for adopted children, post adoption assistance for adoptive parents after adoption, and some country-specific problems. There was only one question on whether it is necessary to establish a European Agency for adoptions. Only a few lawyers, out of the 500 subjects considered the new agency as necessary. Finally, we presented the conclusions and the report to the European Commission. When they saw the results they went mad at us and refused to acknowledge the study and its recommendations. They said the study would only be accepted if we would follow their main recommendation of setting up a European Agency for Adoption. Or, in reality, only a few had said such an agency would be good. Our firm’s prestige was at stake. We have been forced in the end to accept this conclusion, although it is not the reality. However they added whatever they wanted. We have been put in a situation with no alternative, because our company has several contracts with the European Commission and other European institutions. We could also risk losing these as customers. If we did not do it, they would have gone to another company and get the result they were looking for. “If you don’t make the recommendation about the new agency, you do not get your money” – this was the message of the European Commission “, Jurnalul National was told, on condition of anonymity, by one of the experts directly involved in the realization of the research and the report.

Lying was necessary for the lobby groups and adoption agencies in order to establish the “adoption market.” “European States would have a limit, for example of two years, in which the children can stay in care, after which they would become adoptable. First in their country, and after a period of time they get on the European list. If not adopted this second time, then the children are put on the international adoption list. Such a system would take away the responsibility of the Member States to provide care for children temporarily or permanently deprived of parental care (UN Convention Rights of the Child). A European Adoption Agency – as EU institution staffed by EU civil servants – would take all responsibility away from national Member states and would create a full fledged free market. Adoption agencies from all over the world would be competing to get the children. Member States will have less incentives to create appropriate care for children, or to place children back into their own families, invoking that having the children adopted will save a lot of money on child protection and social protection costs. It is important to realize that children in care, foster and residential, have families and mostly are in contact with them. Adoption changes identity and cuts permanently all family ties”, said European official Roelie Post, seconded to the NGO Against Child Trafficking. She says the number of children legally adopted internationally has declined. Since Romania’s accession to EU, the number of children available for adoption decreased worldwide from 40,000 to 20,000 per year. A future European Adoptions Agency will also have the problem of legality, because the EU has no legal powers on the issue of international adoptions, which are directly regulated by protocols between the Member States, and work under national competence.

Roelie Post followed this phenomenon and she believes that the report was meant to be used in the EU Strategy on the Rights of the Child. Without success so far, the EU strategy on children’s rights, announced since 2006, but not yet finalized. The initiative was called “the Frattini strategy”, then Vice President of the European Commission, and who concretized the fake report of the EC in 2010. Roelie Post wrote a book about the export of Romanian ‘orphans’ until the introduction of Law 273 and 274 of 2004 that stopped the business with adoptions from Romania. The book and more information can be found at:

http://www.romania-forexportonly.eu
http://againstchildtrafficking.org

Source: Jurnalul National

Romanian version:

Raport oficial falsificat de Comisia Europeană

Share
Continue Reading

Raport oficial falsificat de Comisia Europeană

Bătălia adopţiilor internaţionale a ajuns la apogeu
MRCEA OPRIS
Comisia Europeană a falsificat un ra­port oficial, prezentat parţial exact cu un an în urmă, la Congresul despre Drep­turile Copilului de la 30 noiembrie-1 decembrie 2009, la Strasbourg.

În exclusivitate pentru Jurnalul Na­ţional, câţiva experţi care au întocmit ra­portul povestesc despre presiunile la care au fost suspuşi de Comisia Eu­ro­­peană pentru a impune conclu­zia că este nevoie de înfiin­ţa­rea unei Agen­ţii Europene pentru Adopţii.

Mi­­za noii agenţii: crearea unei “pieţe” eu­­ro­­pene a adopţiilor, prin care Ro­mâ­­nia să fie forţată să redeschidă adop­ţiile internaţionale. În spatele acestei decizii sunt grupuri de lobby pro­adopţie din Franţa, Italia, Spania şi Statele Unite. La 1 decembrie 2009, la Strasbourg, Co­misia Europeană şi Con­siliul Europei au organizat o con­fe­rinţă pri­vind adopţiile.

Iniţial, aceasta trebuia să aibă loc cu uşile în­chise, dar a de­ve­nit publică după ce Jur­nalul Na­ţio­nal a dezvăluit culisele organizării acesteia şi manevrele prin care s-a în­cercat invitarea exclusiv a lobby-u­rilor proadopţie, prin intermediul func­ţionarului EC, ita­lian­ca Patrizia De Luca.

Sur­prin­zător, la finalul con­fe­ri­nţei s-a prezentat doar concluzia unui raport, care re­comanda necesi­ta­tea înfiinţării unei Agenţii Eu­ro­pe­ne pentru Adop­ţii. Cu toate că mult anunţatul raport a fost ţinut secret la con­ferinţa de la Stras­bourg, acesta a fost făcut public de abia în primăvara anu­lui 2010, la pre­siunea mai multor organizaţii non­guvernamentale. Chiar şi aşa, de­taliile raportului nu au fost făcute pu­blice niciodată.

Unul dintre scopurile raportului, care trebuia consimţit şi aprobat printr-un act comun de toate statele membre ale UE, îl constituiau acela de a re­des­chide adopţiile internaţionale la nivel euro­pean şi implicit forţarea Ro­mâniei să abroge Legea 274, cea care interzice adopţia copiilor români de cetăţeni străini.

La un an de la conferinţa cu scandal, Jurnalul Naţional a reuşit să afle culisele realizării raportului, dar, mai grav, să dezvăluie presiunile făcute de Comisia Europeană asupra firmei de avocatură care a elaborat raportul pentru a falsifica datele.

Studiul a costat 250.000 de euro, bani publici europeni, şi a constat în intervievarea a peste 500 de experţi, avocaţi, asistenţi sociali, părinţi adoptivi şi copii adoptaţi. Un studiu de 250.000 de euro privind starea adopţiilor în cele 27 de state membre UE. Concluzia finală şi clară a raportului a fost nevoia urgentă de a înfiinţa Agenţia Europeană pentru Adopţii.

În realitate însă, concluzia s-a dovedit o făcătură mincinoasă, pe care oficialii CE şi-au pus semnătura, sub presiunea gru­pu­rilor de lobby din câteva ţări ves­tice, interesate direct de re­deschiderea adopţiilor interna­ţio­nale în România. Studiul şi raportul au fost întocmite de firma de avocatură DBB – Demolin – Brulard – Barthelemy din Bruxelles, asociată cu firma franceză de avocatură PDGB Avocats.

Iată mărturia stupefiantă a unuia dintre experţii care au întocmit stu­diul pe ţări şi raportul Comisiei Europene. “Ni s-au cerut un studiu şi un raport care să identifice nevoile copiilor, ale adoptorilor şi ale serviciilor sociale din ţările membre UE, pentru a îmbunătăţi sistemul.
Noi am realizat un chestionar în fiecare dintre ţări. Au fost intervievaţi peste 500 de subiecţi. Majoritatea au răspuns că doresc protecţie socială mai bună, ajutor pentru copiii adoptaţi, asistenţă după adopţie pentru părinţii adoptivi şi probleme punctuale specifice fiecărei ţări. Era o  întrebare dacă este necesară înfiin­ţa­rea unui organism european privind adop­ţiile. Doar câţiva avocaţi, din cei 500, au bifat ca necesar acest lucru.
La final, am prezentat conclu­zii­le studiului şi raportul ce­lor de la Co­misie. Când l-au văzut, aceştia s-au enervat pe noi şi au refuzat studiul şi re­coman­dările. Au spus că acceptă stu­diul nostru doar dacă punem ca re­comandare principală înfiinţarea unei Agenţii Europene pentru Adop­ţii. Or, în realitate, doar câţiva au spus că ar fi bună o astfel de agenţie. Era în joc prestigiul firmei noastre.
Au făcut presiuni să punem concluzia aceea la final, deşi nu este reală. Oricum au adăugat ce au dorit ei. Ne-au pus într-o situaţie fără ieşire, căci firma noastră are mai multe contracte cu Comisia Europeană şi cu alte instituţii europene. Nu puteam risca să pierdem asemenea clienţi, dacă nu o făceam noi, apelau la o altă firmă şi rezultatul era acelaşi. Dacă nu faceţi propunerea, nu vă primiţi banii, ăsta a fost mesajul celor de la Comisie”, ne-a declarat, sub protecţia anonimatului, unul dintre experţii implicaţi direct în realizarea cercetării, dar şi a raportului.

Minciuna era necesară pentru ca grupurile de lobby şi agenţiile de adopţii să poată controla “piaţa adopţiilor”. “Statele europene au o limită, de exemplu doi ani, în care copiii pot sta în îngrijire, după care devin adoptabili. Întâi în ţara lor, iar după o perioadă intră pe listele europene. Dacă nu sunt adoptaţi nici atunci, ajung pe listele internaţionale de adopţii.

O agenţie europeană pentru adopţii ar prelua toate res­pon­sabilităţile instituţiilor din fiecare ţară membră şi ar crea o piaţă liberă com­plet legalizată. Atunci, agenţiile de adopţii din întreaga lume se vor în­trece în a lua copii. Încalcă Convenţia ONU pentru Drepturile Copilului, pentru că ţările îşi pierd responsabi­litatea de a mai avea grijă de copii fără părinţi. Şi mult mai puţine şanse ca ţările să îşi poată plasa copii în asistenţă sau la familiile na­turale.

La modă e motivul că adopţia scu­teşte statul de costurile cu îngriji­rea copiilor aflaţi în plasament. În pla­sament, copiii mai au şansa de a fi în contact cu rudele, în timp ce agen­ţiile de adopţii întrerup acest le­gă­tu­ri”, ne-a declarat Roelie Post, func­ţio­nar european detaşat la Asociaţia Again­st Child Trafficking. Ea mai spu­ne că nu­mărul copiilor legal adop­ta­bili in­ter­naţional este în scădere. După in­trarea României în UE, nu­mă­rul co­piilor adoptabili a scăzut de la 40.000 la 20.000 pe an la nivel mon­dial.

Roelie Post a urmărit fenomenul şi consideră: “That this report was meant to be used in the EU Strategy on the Rights of the Child”. Fără succes până acum, strategia UE pentru drepturile copilului a fost anunţată încă din 2006, dar nu a fost finalizată. Iniţiativa s-a numit “Strategia Frattini”(pe atunci vicepreşedinte al Co­mi­siei Europene) şi s-a concretizat prin ra­portul fals al CE din 2010. Roelie Post a scris singura carte despre co­merţul cu orfani români până la introducerea legilor 273 şi 274 din 2004, care au oprit afacerile cu adopţii din România.

Cartea şi mai multe informaţii puteţi găsi la adresele:
www.romania-forexportonly.eu
againstchildtrafficking.org

Preluare  din Jurnalul National

ENGLISH version available HERE.

Share
Continue Reading

Kosovo Is The New Eldorado For Both Europeans And Americans

Mircea Opris,  report from Pristina, Kosovo
Anca Aldea in Bucharest, Romania


The International Court of Justice in the Hague, or ICJ, decision that the Declaration of independence adopted by Kosovo was legal is bound to add more fuel to a fire kept under control in the region by the military forces with KFOR and EULEX.
Serbia reacted promptly, stating it did not recognize Kosovo’s declaration of independence, deeming the region to be part of its southern territory.

This time, the reality on the ground shows that the new self-styled republic is enjoying a rate of economic development unmatched by any European country. Both Western and Kosovo business partners seem to prosper. At the same time, information on major corruption on both sides already surfaced. This, however, is only the tip of the iceberg.

The Merdare village looks like the last bastion of an absurd war opposing the Serbs to the Kosovo dwellers. The Serbs at the check-point are over-worked. Testy, in worn-out uniforms and with Kalashnikovs on them, they check each car waiting to pass into Kosovo. Some 500 cars, with plate numbers from Germany and Switzerland, wait in line to enter the newly self-proclaimed republic. Their occupants stay in line 10 to 12 hours, but are happy to go back see their families.

They are former Kosovo refugees who left the region during or right after the 1998 conflict started. Most are now frustrated with the German and Austrian authorities, who sent them back home, on grounds that the situation improved there. Indeed, one could warrant this as a valid statement: highways, apartment blocks, steel and glass office buildings and supermarkets are being built all over the place.

The Kosovo side of the check-point looks clearly different from the Serb side. Policemen performing the control have new uniforms, styled after American or British tailoring; they are all smiles and good manners, speak English and use a computerized system to check passports. They are joined by soldiers from the multinational force dispatched in the region.

This is the border into the newest state in Europe, a capitalist oasis in the Balkan dust. The national currency here is the Euro, even though the territory is not yet recognized by five EU member-states.
All business is conducted here in Euros, and to get a green-card or a 15-day transit-card one is charged 40 Euros.

Pristina is the capital of Kosovo, the new land of all opportunities. The new buildings are erected here at high speed, in the street one sees only new model cars, the shops display the latest models of mobile phones and electronics, the shops follow closely the latest fashion.

Everybody owns a cell phone, but the mobile-phone operators issue either Monaco or Slovenian numbers. All-terrain vehicles roam all over the place, belonging to either international organizations or Kosovo police. The latter has equipment that would make burst with envy many Romanian policemen or from other European nations.

Restaurants and coffee-shops are full to the limit, no matter the hour, except for the praying time, when all nation recalls its Muslim creed and the only sounds piercing the air are the calls to the praying-houses.

So, in a one-liner: the Kosovo people turned into typical Europeans, meaning importers and consumer of goods.
“People are still under the spell of the West. We were given a lot of help to have are own country. Now one can find here every goods one finds in the West, but the salaries barely cover the every-day living expenses. We import and we consume, while the traditional produce are almost extinct,” explains Jeton Musliu, one of the best known journalists in Pristina, working for the Express daily.

Luxury hotels, until recently filled with foreign delegations and dignitaries, have less clients, but new residential areas are mushrooming on the hills around the city, while highways are built aggressively in the tiny 2-million people self-proclaimed republic.

There is nothing new to the fact that war time brings about opportunities to amass huge fortunes, out of the control of any authority, and Kosovo is no exception to the rule. Hundreds of companies and foundations, some of them American-European joint-ventures, control 90% of the economy, in activities ranging from constructions to humanitarian aid.

Right after the end of the war Western Europe pumped billion of Euros in re-building Kosovo. It happened after the province was placed under the UN mandate, on 10 June 1999, subsequent to the Serb troops withdrawal from the region. In November 2005 the parliament in Kosovo adopted a resolution towards declaring its independence from Serbia, and one month later the former Finish president Martti Ahtissari embarked on a UN mission to reach a final status for Kosovo. On 17 February 2008 the parliament in Kosovo proclaimed its independence from Serbia, with the latter and Russia immediately rejecting the claim.

Kosovo got international recognition from 69 countries, among which the United States and 22 of the 27 EU-member states. On 4 June 2009 it became the 186th member-state of the International Monetary Fund.
These were powerful signals to both local and international business people to go ahead with their endeavors.

The Kosovo journalists say hundreds of million of Euros are being siphoned in corrupt and illegal deals involving foreign companies. It comes hard to them, however, to prove that foreign companies investing in their country use the financing channels to triple their profits elsewhere.

Some things, however, are more obvious. For instance, Pristina is the only European city apart from London to have the famous London-styled cabbies, owned in part by Bardhyl Sejdiu, the son of the Kosovo president Fatmir Sejdiu.

On tens of street billboards Tony Blair glares his smile, while the written text says: a leader, a friend, a hero. He is not the only famous people high-up on buildings: American rapper Snoop Doggy Dog and Italian singer Eros Ramazotti also are …

Corruption scandals seem to loom on the horizon, just as The Economist or The Herald Tribune carry articles stating that the US and EU will not tolerate any longer the corruption in Kosovo. But truth is most of the companies embroiled in the corruption scandals are in fact international companies.

Even last week the EULEX, the European police that trains the Kosovo police force, searched the headquarters of four companies suspected to do corrupt deals with mobile telephone licenses.
Also last week EULEX arrested a government official on suspicion of tax evasion, and the minister for Transportation and Telecommunications was investigated for fraudulent management of public funds.

Investigations on the corrupt deals of foreign investors are procrastinated, as it comes hard to bite the hand that feeds you, local journalists say. And yet, they claim there is an abundance of proof around to file such investigations.

The European foreign ministers assemble today to talk on the consultative opinion released on Thursday by the ICJ, on the issue of “the Kosovo’s unilateral declaration of independence being in agreement with the international law.”

Romania is one of the five EU-member states that refuses to recognize Kosovo as an independent state.
According to the Romanian Ministry of Foreign Affairs, the ICJ did not address the legality of the Kosovo’s independence, but the legality of the statement for independence. The ministry added in its statement that the ICJ consultative opinions are not mandatory, meaning that the authority requesting them – in this case the UN General Assembly – are free to disregard them.
Translated by AAP

Romanian version available on Jurnalul National’s website. Click HERE!

Share
Continue Reading

Tun nemţesc de 30 de milioane de euro la SAPARD

de Mircea Opriș

Available in English and German

Oficiul European Antifraudă de la Bruxelles şi Departamentul de Luptă Antifraudă de pe lângă Guvernul României investighează o ţeapă de 30 de milioane de euro din fonduri europene SAPARD. În vizor este grupul de firme germane Aton GmbH din oraşul Fulda, care a realizat o veritabilă caracatiţă de firme prin care a reuşit să pună mâna pe imensa sumă destinată, ironic, revitalizării agriculturii româneşti.

Prinşi cu mâţa în sac, nemţii au creat o diversiune prin care au aruncat vina pe asociatul lor din judeţul Timiş, omul de afaceri Nikolaus Mann. Pe numele său au fost deschise mai multe dosare şi a fost declanşată o furibundă campanie mediatică împotriva sa. El este acuzat de foştii asociaţi germani că ar fi deturnat peste 80 de milioane de euro, lucru nedovedit încă de procurorii DIICOT. Diversiunea trebuia să distragă atenţia de la frauda comisă de nemţi, însă de la Bruxelles lucrurile se văd tocmai invers.

Surse din cadrul OLAF de la Bruxelles afirmă că în spatele grupului Aton GmbH ar fi şapte investitori germani, dintre care cel puţin patru sunt foşti ofiţeri de informaţii ai serviciilor din fosta RFG. Aton GmbH a înfiinţat în România o reţea de firme cu profil agricol prin care a fraudat fonduri europene SAPARD. Ei au folosit metoda deja consacrată prin care au achiziţionat utilaje şi alte bunuri de la o firmă la alta, iar ulterior au fuzionat prin absorbţie în alte firme, deţinute tot de Aton GmbH, dar care nu îndeplineau criteriile de eligibilitate. Mai mult, au raportat ca fiind funcţionale obiective finanţate prin SAPARD, dar care nu funcţionează nici astăzi.

Astfel, Aton GmbH a ajuns să beneficieze de nouă proiecte derulate prin programul SAPARD, în condiţiile în care regulamentul european dă voie la maximum două proiecte finanţate pentru o singură firmă. Nemţii au avut patru proiecte pe Măsura 1.1 în valoare totală de 16 milioane de euro şi cinci proiecte pe Măsura 3.1 în valoare de 2,5 milioane de euro. Fuzionarea prin absorbţie a firmelor beneficiare de bani europeni era interzisă, la fel ca şi înstrăinarea bunurilor timp de cinci ani. Culmea, pentru trei dintre proiecte a existat un singur furnizor, Schmidt Seeger AG, deţinută tot de Aton GmbH, situaţie în care compania a fost beneficiar şi furnizor în acelaşi timp, punând mâna pe nu mai puţin de 12 milioane de euro, dintr-o semnătură.

În momentul în care scandalul a devenit public, nemţii au recrutat o armată de avocaţi, detectivi privaţi, dar şi ziarişti care să ducă o campanie mediatică menită să pună presiune pe anchetatorii români, în special pe procurorii DIICOT şi pe cei din judeţul Timiş. În plus, sarcina era aceea de a arunca toată vina asupra asociatului român, Nikolaus Mann, acuzat că i-ar fi furat pe nemţi de 80 de milioane de euro. Cercetările şi audierile nu au reuşit să dovedească vinovăţia afaceristului român. În afacere, pe lângă nemţi, sunt vehiculate şi nume ale unor politicieni din Timiş şi Bucureşti.

Astfel, în timp ce unii doreau mediatizarea cazului, alţii au plătit pentru a nu se publica nimic despre speţă. Astfel, pe bursa neagră a presei, pentru a nu publica materiale despre scandal s-au dat chiar şi 5.000 de euro unui ziarist, în timp ce un alt jurnalist de la ediţia locală a unui cotidian central, împreună cu un avocat timişorean, au încasat nu mai puţin de 40 de mii de euro, comisioane de reprezentare şi taxă de tăcere. La fel, avocaţi din Timişoara şi Bucureşti s-au bătut pentru a reprezenta Aton GmbH în instanţă, existând promisiunea unor comisioane proporţionale cu frauda din bani europeni.

Anchetele autorităţilor române asupra lui Mann şi valul de articole negative nu i-au impresionat pe reprezentanţii OLAF de la Bruxelles. Motivul este interceptarea unor comunicaţii între reprezentanţii Aton GmbH şi consultanţii lor externi. Jurnalul Naţional a intrat în posesia unor documente aflate în analiză la OLAF. Cel mai edificator exemplu este un email trimis de un consultant din Germania, adresat lui Andreas Ruhland, de la departamentul de control intern al Aton GmbH. “În ceea ce priveşte riscul legat de subiectul SAPARD, nu îl putem cuantifica datorita faptului că nu există precedent ca o companie care a beneficiat de aceste fonduri să-şi modifice statutul… de aceea pot să afirm că riscul maxim ar fi acela de a fi nevoiţi să înapoiem toţi banii primiţi, plata dobânzilor (penalizatoare) pentru perioada cât am utilizat banii şi scoaterea noastră din programele rămase… Inclusiv eu am atras atenţia asupra societăţilor din România la prima întâlnire cu E&Y… Ideea principală este că noi, voi, oricine cunoaşte sau va cunoaşte aceste detalii trebuie să fie atenţi şi de mare încredere. Sper că am fost destul de explicită”, sunt doar câteva extrase din emailul dintre cele două personaje, prin care acestea recunosc frauda comisă de către compania pe care o reprezintă.

Citiți documentele anexate

Share
Continue Reading

Deutscher Schwindel über 30 Millionen EUR beim SAPARD

Von Mircea Opris

Das europäische Amt für Betrugsbekämpfung von Bruxelles und die Abteilung für Betrugsbekämpfung der Regierung von Rumänien untersuchen einen Schwindel über 30 Millionen Euro aus den europäischen SAPARD-Fonds. Im Visier ist die deutsche Firmengruppe Aton GmbH aus der Stadt Fulda, welche ein richtiges Netzwerk von Firmen geschaffen hat, durch welche Sie es geschafft hat eine riesige Summe in die Hände zu kriegen, die ironische Weise, für die Belebung der rumänischen Agrartätigkeit bestimmt war.

Auf frischer Tat erwischt, haben die Deutschen eine Ablenkung geschaffen durch welche Sie die Verantwortung auf ihren Partner im Kreise Timis geworfen haben, dem Geschäftsmann Nikolaus Mann. Auf seinen Namen wurden mehrere Verfahren eröffnet und wurde eine richtige Hetzjagd in der Presse angefangen. Er wird von den ehemaligen deutschen Partnern beschuldigt über 80 Millionen EUR veruntreut zu haben, Sachverhalt, welcher von den Staatsanwälten der Direktion für die Untersuchung von organisierter Kriminalität und Terrorismus nicht nachgewiesen werden konnte. Die Ablenkung sollte die Aufmerksamkeit von dem Betrug die die Deutschen begangen haben verlagern, aber aus Bruxelles aus sehen die Dinge genau umgekehrt aus.

Quellen aus OLAF von Bruxelles behaupten, dass hinter der Gruppe Aton GmbH sieben deutsche Investoren seien, von welchen mindestens vier ehemalige Geheimdienstmitarbeiter aus der alten Bundesrepublik Deutschland sind. Aton GmbH hat in Rumänien ein Netzwerk von Agrargesellschaften geschaffen, mit Hilfe deren Sie europäische SAPARD-Mittel erschwindelt hat. Sie haben die bereits gut bewährte Methode benutzt, wo sie von einer auf die andere Firma Maschinen und andere Güter gekauft haben, und danach durch Übernahme in andere Firmen fusioniert haben, die gleichfalls von Aton GmbH gehalten wurden, aber welche die Förderkriterien nicht erfüllen konnten. Weiterhin haben Sie berichtet, dass die Anlageziele der SAPARD-Förderungen in Betrieb genommen wurden, obwohl diese bis zum heutigen Tage nicht funktionsfähig sind.

Von:

Betreff: Wieder Sapard

An: Andreas Ruhland< andreas.ruhland@aton.de>, Krug torsten.krug@aton.de

Gesendet: Montag, July 21, 2008, 4:52 AM

Hello Andreas,

Ich schicke dir nocheinmal die Erklärungen über Sapard mit mehreren Einzelheiten, und auch die rumänische Übersetzung.

Alles Gute,

Hello Andreas,

Ich schicke dir noch einmal die Erklärungen über Sapard mit mehreren Einzelheiten, und auch die rumänische Übersetzung.

Lieber Andreas,

Was das Risiko im Falle SAPARD betrifft, kann ich es nicht einschätzen, weil es noch keinen Präzedenzfall gibt, wo eine Firma solche Förderungen bekommen hat und dann seine Satzung geändert hat (vor allem, was die Beziehungen mit anderen Gesellschaften oder Tochtergesellschaften betrifft).

Deshalb kann ich sagen, dass das größte Risiko würde die Rückgabe der ganzen Gelder sein, die Zahlung der Zinsen (Mahnungszinsen) für die Periode in welcher wir die Gelder benutz haben und unser Ausscheiden aus den verbleibenden Projekten.

Was Schmidt-Seeger betrifft, Hersteller und Hauptzulieferer in 3 Projekten, sollte jemand der daran interessiert ist das herauskriegen, werden wir Probleme haben (siehe, was das größte Problem ist).

Somit ist ATON GmbH dazu gekommen neun Projekte die durch SAPARD gefördert werden zu erhalten, vorausgesetzt, dass die europäische Regelung nur maximal zwei Projekte für eine Gesellschaft zulässt. Die Deutschen hatten vier Projekte gemäß Regelung 1.1 mit einem Gesamtwert von 16 Millionen Euro und fünf Projekte gemäß Regelung 3.1 mit einem Gesamtwert von 2,5 Millionen EURO. Die Fusion durch Übernahme der Gesellschaften, die europäische Förderungen erhalten haben, war untersagt, wie auch die Verfremdung der Güter für die nächsten fünf Jahre. Höhepunkt war es, dass für drei Projekte nur einen einzigen Lieferanten gab, Schmidt Seeger AG, gleichfalls gehalten durch Aton GmbH, Situation, in der die Gesellschaft gleichzeitig, sowohl Begünstigter, wie auch Zulieferer war, und somit auf einen Schlag nicht wenig als 12 Millionen Euro, durch eine einzige Unterschrift, in die Hände bekommen hatte.

Sobald der Schmach in die Öffentlichkeit gelangte, haben die Deutschen eine Armee von Rechtsanwälten, Privatdetektiven, aber auch Reporter rekrutiert, damit diese eine Medienhetzjagd in die Wege leiten, um damit die rumänischen Ermittler zu beeinflussen, vor allem die Staatsanwälte der DUOKT und die aus dem Kreis Timis. Weiterhin war der Auftrag die ganze Schuld auf den rumänischen Partner, Nikolaus Mann, zu schieben, der beschuldigt wurde, die Deutschen mit 80 Millionen Euro bestohlen zu haben. Die Untersuchungen und Anhörungen haben es nicht geschafft, die Schuld des rumänischen Geschäftsmannes nachzuweisen. In diesem Zusammenhang, neben den Deutschen, kursieren auch Namen von Politikern aus Timis und Bucharest.

Somit, während einige die Veröffentlichung des Falles wollten, haben andere dafür bezahlt, dass nichts über diesen Fall in die Presse gelangt. Somit wurden, auf dem Medienschwarzmarkt, damit nichts über diesen Skandal veröffentlicht wird, bis hin zu 5.000 EURO einem Journalisten bezahlt, während ein anderer Journalist von einer lokalen Ausgabe eines Zentralblattes, zusammen mit einem Rechtsanwalt aus Timisoara, nicht weniger als 40.000 EURO erhalten haben, Vertretungsgebühr und Schweigegeld. Gleichfalls haben Rechtsanwälte aus Timisoara und Bucharest darum gekämpft Aton GmbH im Gericht zu vertreten, da es Versprechen über Vergütungen gab, die dem Schwindel angemessen waren.

Die Untersuchungen der rumänischen Behörden was Mann betrifft und die Welle der negativen Schlagzeilen haben die Vertreter des OLAF aus Bruxelles nicht beeindruckt. Der Grund dafür ist das Abfangen einiger Kommunikationen zwischen den Vertretern der Aton GmbH und deren

externen Beratern. Jurnalul National (das Landesjournal) hat einige Dokumente erhalten, die bei der OLAF analysiert werden. Das beste Beispiel ist eine E-Mail, die von einem deutschen Berater geschickt wurde, gerichtet an Andreas Ruhland, von der Abteilung interne Kontrolle (Controlling) der Aton GmbH. „Was das Risiko im Falle SAPARD betrifft, kann ich es nicht einschätzen, weil es noch keinen Präzedenzfall gibt, wo eine Firma solche Förderungen bekommen hat und dann seine Satzung geändert hat …. deshalb kann ich sagen, dass das grösste Risiko die Rückgabe der ganzen Gelder sein würde, die Zahlung der Zinsen (Mahnungszinsen) für die Periode in welcher wir die Gelder benutz haben und unser Ausscheiden aus den verbleibenden Projekten….Auch ich habe beim ersten Treffen mit E&Y auf die rumänischen Gesellschaften hingewiesen …. die Hauptidee wäre das wir, ihr, jegliche Person die die Details kennt oder erfahren wird muss sehr vorsichtig und vertrauenswürdig sein. Ich hoffe ich war klar genug“, sind nur einige Auskopplungen aus dem E-Mail zwischen den zwei Personen, in welcher sie den Schwindel, die von der Gesellschaft die sie vertreten begangen wurde, zugeben.

AN

DAS EUROPÄISCHE AMT FÜR BETRUGSBEKÄMPFUNG

ANZEIGE

Bezüglich des Betruges im Hinsicht auf die europäischen Förderungen begangen durch:

1. ATON GmbH mit Sitz in Deutschland, Fulda Schlossstrasse nr. 2 – Deutschland

2. HELMIG LUTZ – deutscher Staatsbürger, mit Wohnsitz in Deutschland, Fulda – Gesellschafter und Geschäftsführer der ATON GmbH

3. RAINER BAUER DIRK OTTO – deutscher Staatsbürger, mit Wohnsitz in Deutschland, Petersburg, Bruder Grimmstrasse 36, Geschäftsführer der S.C. ATON TRANSILVANIA SRL und der ATON GmbH

Mit der Absicht die europäischen Förderungsmittel SAPARD zu veruntreuen, die obengenannten haben ein Netzwerk von Gesellschaften mit Tätigkeit im landwirtschaftlichen Bereich gegründet, durch welche sie europäische Förderungsmittel im Rahmen des SAPARD-Programmes in Anspruch genommen haben. Sie haben Maschinen gekauft, einschließlich von der Firma SCHMIDT SEEGER AG, deren alleiniger Gesellschafter die ATON GmbH ist, und dann haben die Gesellschaften, die europäische Förderungsmittel erhalten hatten, durch Übernahme in andere Gesellschaften fusioniert, die gleichfalls Eigentum der ATON GmbH waren, aber welche die Förderungskriterien nicht erfüllen könnten. Demselben haben sie die aus SAPARD-Mittel geförderten Objektive als in Betrieb genommen gemeldet, obwohl diese bis zum jetzigen Zeitpunkt nicht funktionieren.

Somit:

1.) – hat ATON GmbH durch Lutz Helmig die Gesellschaften ATON TRANSILVANIA SRL (alleiniger Gesellschafter ATON GmbH) mit Sitz im Dorf Carani nr. 391J, Gemeinde Sanandreas, Kreis Timis, deren  Geschäftsführer RAINER BAUER DIRK OTTO ist und AGRI CONCEPT EUROPE SRL mit Sitz an der gleichen Adresse gegründet. Die Gesellschafter der letzteren Gesellschaft sind ATON GmbH und ATON TRANSILVANIA. Seit September 2009 ist bei der Geschäftsführung dieser Gesellschaften MILATA PAUL dazugekommen.

Im gleichen Maß besaßen ATON GmbH und ATON TRANSILVANIA die Gesellschaften CITADELA COM S.R.L. Carani, S.C. HEYL GRAIN SERVICE S.R.L. und S.C. GENERAL GROUP AGRIMEC S.R.L., die am 03.03.2009 durch Übernahme in die S.C. AGRI CONCEPT EUROPE S.R.L. fusionierten.

Zum Zeitpunkt der Übernahme genoss S.C.GENERAL GROUP AGRIMEC S.R.L. europäische Förderungsmittel in Höhe von 500 000 Euro gemäß Vertrages RO 3.10102553700349 / 27.12.2006 fürs Aufrüsten mit landwirtschaftlichen Maschinen, und SC HEYL GRAIN SERVICE SRL genoss im gleichen Maß europäische Förderungsmittel in Höhe von 500 000 Euro fürs Aufrüsten mit landwirtschaftlichen Maschinen gemäß Vertrages RO 3.10102553700355 / 23.12.2006.

Obwohl sie nicht dazu berechtigt waren die Teilhaberschaft zu ändern, durch deren Übernahme in die S.C. AGRI CONCEPT EUROPE SRL, genoss diese letztere Gesellschaft europäische Förderungsmittel für landwirtschaftliche Maschinen, obwohl seine Haupttätigkeit „Aktivitäten der Dienststellen, der zentralisierten Verwaltungsbüros“ (Code CAEN 7010).

2.) – S.C ATON TRANSILVANIA SA ist alleiniger Gesellschafter der S.C. ARENDT TRANS SRL, mit Sitz in der Ortschaft Carani, Gemeinde Sanandreas, Kreis Timis. Diese Gesellschaft war der Begünstigter zweier Förderungsverträge aus den SAPARD-Mittel, wie folgt:

Anhand des Vertrages nr. RO 3.10102553700356/27.12.2006 genoss sie eine Finanzierung im Wert von 500.000 Euro fürs Aufrüsten mit landwirtschaftlichen Maschinen.

Anhand des Vertrages nr. C 1.10602653700044/27.12.2006 genoss sie eine Finanzierung im Wert von 3.999.866 Euro für die Modernisierung von Silos für die Lagerung von Getreide.

Der Zulieferer der Geräte für das zweite Projekt war die Gesellschaft SCHMIDT SEEGER AG, deren alleiniger Teilhaber die ATON GmbH ist.

3.) – S.C. ATON TRANSILVANIA S.R.L. und die S.C. AGRI CONCEPT EUROPE S.R.L. sind Teilhaber der SC VITAL&HEYL SRL mit Sitz in der Ortschaft Carani 1-2, Gemeinde Sanandreas, Kreis Timis, mit der Tätigkeit der Herstellung von Mühleprodukten.

Diese Gesellschaft genoss eine Finanzierung in Höhe von ungefähr 4 000 000 Euro für die Modernisierung der Mühle für Getreide anhand des Vertrages nr. C1.10601653700035/2006.

4.) – SC VITAL&HEYL SRL und S.C. AGRI CONCEPT EUROPE S.R.L. sind Teilhaber der S.C. CER OIL CARANI SRL mit Sitz in der Ortschaft Carani nr. 391 J, Kreis Timis, mit der Tätigkeit Getreidelagerung. Diese Gesellschaft genoss eine Finanzierung aus SAPARD-Mittel in Höhe von 3 999 500 Euro gemäß Vertrages nr. C1.10602653700041/06.12.2006 für die Modernisierung der Zentrale für die Übernahme und Lagerung von Getreide und eine andere Förderung in Wert von 500 000 Euro gemäß Vertrages nr. C3.10122253700089/25.01.2006 für die Modernisierung des landwirtschaftlichen Betriebes, wo der Zulieferer für das erste Projekt SCHMIDT SEEGER AG war, deren alleiniger Teilhaber die ATON GmbH ist.

5) SC VITAL&HEYL SRL uns S.C CER OIL CARANI S.R.L. sind Teilhaber in der SC AGROCEREAL CARANI SRL mit Sitz in der Ortschaft Carani, nr. 391 J, Kreis Timis.

Diese Gesellschaft ihrerseits genoss eine Finanzierung aus SAPARD-Mittel in Höhe von 500 000 Euro gemäß Vertrages nr. C.3.10122253700090/13.01.2006 für den Erwerb von landwirtschaftlichen Maschinen und dann eine Finanzierung in Wert von 3.999.465 Euro gemäß Vertrages nr. C1.10602653700042/06.12.2006 für die Modernisierung der Lagerkapazitäten.

Der Zulieferer für das zweite Projekt war SCHMIDT SEEGER AG, deren alleiniger Teilhaber die ATON GmbH ist.

Schlussfolgerungen:

1. Eine einzige Firma (ATON GmbH) ist dazu gekommen 9 Projekte die durch SAPARD Programme getätigt wurden. Dieses vorausgesetzt, dass im Anmelderhandbuch maximal zwei Projekte in einer Regelung, bis zur höchsten Grenze der Regelung vorgesehen waren. Im vorliegenden Fall waren es 4 Projekte bei der Regelung 1.1, deren Gesamtwert 16.000.000 EUR betrug und 5 Projekte bei der Regelung 3.1, deren Gesamtwert 2.500.000 EUR betrug (Attach nr. 1).

2. Die Fusion durch Übernahme der Gesellschaften die SAPARD-Mittel erhalten verletzen die Vorschriften der Förderungsverträge, wo als Förderungskriterium die Veräußerung der Güter oder der Anteile für eine Periode von 5 Jahren nach Fertigstellung der Projekte untersagt ist.

Die Umleitung von SAPARD-Mittel durch die ATON GmbH ergibt sich aus der Tatsache das, obwohl Sie gewusst haben das Sie die obengenannten Tätigkeiten nicht machen können, haben sie einen folgerichtigen Plan verfasst und durchgeführt, mit klar abgegrenzten Schritten für die Veruntreuung von Fördermittel. In keiner der Phasen ihres Vorgehens haben sie um keinen Standpunkt bezüglich der Legalität oder Illegalität ihrer Maßnahmen bei den zuständigen Behörden, die mit dem Verwalten der europäischen Fördermittel betreuet waren, gebeten. (Attach nr. 2)

3. Für drei Projekte gab es einen einzigen Zulieferer (Schmidt Seeger AG), Gesellschaft gleichfalls im Besitz der ATON GmbH. Als solche war ATON GmbH sowohl Empfänger wie auch Zulieferer für drei Projekte, somit anreichernd unangemessene Förderungsmittel in Höhe von 12.000.00 EUR. Die Erwerbsfortschriften der SAPARD-Programme wurden verletzt (Attach nr. 3)


Transferpreise:
die aus den SAPARD-Fördermittel erworbenen Maschinen sind nicht gemäß den Vorschriften der OECD hinsichtlich der verwendeten Preise zwischen Tochtergesellschaften.

Die Vorschriften der OECD wurden von Rumänien vollständig übernommen. Unserer Auffasung nach wurde das Prinzip der „Armreichweite“ der Regelung verletzt, da die Preise der Maschinen, gegenüber der ersten Zustimmung, geändert wurden. Für die Lieferungen in der Gruppe hat Schmidt Seeger AG sehr viel höhere Preise verwendet als die, die in den Beziehungen mit externen Dritten verwendet werden.

Tatsächlich hat die ATON GmbH die Kontrollrechte der Schmidt Seeger AG zum Preis von 8 000 000 ÈUR gekauft, Summe die durch die Transaktionen im Rahmen der SAPARD Programme, mit Begünstigten aus der Firmengruppe, durch die ATON GmbH vollständig eingeholt wurde.

4. Viele der getätigten Investitionen sind zurzeit noch nicht funktionsfähig, weil sie noch nicht fertig gestellt sind. Es ist sehr wichtig die Tatsache anzugeben, dass die Firmengruppe nicht mehr arbeitet, und das bedeutet das die Investitionen nicht gemäß den Zielen verwendet werden, die in der Dokumentation für die Zusage der Förderungen angegeben waren.

Unter diesen Umständen werden tatsächlich nicht die Ergebnisse erzielt die in den Geschäftsplänen, die als Anhang der Förderungsanfrage gemäß Regelung 1.1 und 3.1 beigelegt wurden, angegeben waren, und somit wurden die Förderungskriterien bezüglich der bindenden Profitgenerierung als Folge der SAPARD-Umsetzung, nicht erfüllt.

Wir bitten Sie die Legalität und die Gegebenheit der Verwendung dieser Förderungen zu überprüfen, durch die Fusion und der Nichtfertigstellung der Investitionen wurde eine große Anzahl an Arbeitern entlassen, während der Großteil der Fördermittel nach Deutschland zurückgekehrt sind dank des Erwerbes von Maschinen von SCHMIDT SEEGER AG, deren alleiniger Teilhaber die ATON GmbH ist.




Share
Continue Reading

German Company Operating In Romania Kites 30M Euro From The SAPARD Funds

The anti-fraud office in Brussels, or OLAF, and its Romanian counterpart, DIICOT, investigate an alleged 30 million Euro fraud from the EU’s agricultural SAPARD funds, committed by the German group Aton GmbH, in Fulda, Germany, along its Romanian business partners.

By Mircea Opriș in Timișoara, Romania

The funds drafted by Aton GmbH were supposed to revamp Romania’s agriculture.

Jurnalul National daily is in the possession of documents analyzed by OLAF, which prove that the company’s leadership was fully aware of the fraud the company was engaged in.

One such email, sent by a German business consultant to Andreas Ruhland of the internal investigation department at the Aton GmbH, reads: “As for the risk stemming from the SAPARD topic, one cannot quantify it, as there is no precedent for a company which drafted the funds to have changed its status later on … this is why I state that the maximum risk would be for us to be ordered to give back all the money received plus penalizing interest for the time we used it, and be removed from the programs we are still managing. I personally pointed that out to the Romanian companies at our first meeting with the E&Y … the main idea is that we, you and anyone who knows all these details must pay attention and be trustworthy. I hope I have been clear enough.”

The German side of the business tried to cover its tracks with placing blame on its Romanian partner, Nikolaus Mann, from Timis Country, for allegedly defrauding the company of 80 million Euro. DIICOT did not found yet facts to support this allegation, but names of Romanian politicians based in Timis County and Bucharest surfaced.

Sources close to OLAF said that seven German investors, four of whom are members of the intelligence services of the former German Bundes Republik, are behind the Aton GmbH.

They set up a network of agricultural companies in Romania which it used to defraud the SAPARD funds. They moved agricultural equipment and other goods from one of their companies to the next, in fake transactions, and later on they merged these companies with others owned by Aton GmbH, but which were not eligible to apply for the EU funding. Furthermore, they reported completing the programs for which they received the funds, but this was not matched with the reality on the ground.

This method allowed Aton GmbH to draft funds via nine projects opened under SAPARD, while the EU regulations allow for one company to manage only two such projects. It received 16 million Euro for four projects under Measure 1.1, and 2.5 million Euro for five projects under Measure 3.1. The EU regulations also forbid subsequent merger of companies benefiting from EU funds, as well as selling the goods it acquired for five years after purchase. The Aton GmbH infringed both these rules.

When the illegal operations became public, the German company recruited an army of lawyers, private investigators and journalists to engage in a media campaign targeting the Romanian partner as the main culprit.

Allegations of corruption also target the media. It is said that Aton GmbH payed one journalist 5,000 Euro to not go to print with his findings, while it gave 40,000 Euro as silence money to a journalist with the local edition of a Bucharest-based newspaper along a Timis County based lawyer.

Translated by AAP

Read documents attached


Share
Continue Reading

ADRIAN PÎCLIȘAN

Available in Romanian language only

1 iunie 2010: antagonism, dar şi el românesc

Adrian Pîclișan

Lucrez ca fotoreporter la două ziare, unul naţional şi unul local. La sumar cei din Bucureşti nu au dorit nimic despre mişcările sindicale anunţate ca măsură la deciziile guvernului de a reduce cheltuielile bugetare. Cei de la ziarul local au considerat însă că e subiectul zilei şi în consecinţă la ora 10,00 eram în faţa Prefecturii Timiş pe o vreme care pentru 1 iunie nu se prea justifica – ploaie cu vânt foarte deranjantă atât pentru aparatul foto cât şi pentru cei din stradă. Am început să lucrez.

Din interiorul Prefecturii un colonel de la Jandarmerie  privea apatic în gol. Alături, un coleg de la o agenţie naţională, stresat maxim, relata, telefonic, odată la câteva minute, desfăşurarea evenimentului .

Ceva mai retras, un domn trecut de prima tinereţe – pe care, în primă fază, îl confundasem cu un coleg care apare mai rar pe teren – relata şi el despre eveniment. A continuat timp suficient să o facă, fără ca la celălalt capăt al firului să fie vreo redacţie. Poate m-am înşelat !? Oricum, omul chiar îşi făcea treaba, spre deosebire de letargia colonelului şi gardienilor de la intrarea în clădirea Prefecturii.

Aceeaşi plictiseală am gasit-o şi printre funcţionarii Prefecturii de la etajul al II-lea, unde urcasem să încerc o imagine « plan general » pentru a vedea amploarea protestului.

La coborâre, pe geamurile de la intrarea clădirii se prelingeau câteva ouă proaspăt aruncate din public.

A fost momentul în care colegul de la « agenţia » de ştiri  a început să spere că va fi puţin mai mult decât atât. N-a fost să fie. Oricât de vehemente au ieşit discursurile lidelilor de sindicat, frustrarea oamenilor aflaţi sub o mare de umbrele colorate era anihilată de imbecilul imn al pinguinului care în ultima perioadă a devenit un fel de hit fără de care niciun protest nu poate fi conceput.

Concluzia : greu de realizat o imagine dramatică care să ilustreze o situaţie delicată care se va arată în lunile ce vor urma cu oameni care cântă şi dansează de necaz. Ocolind grupul de manifestanţi, am ajuns în spatele lor, lângă liniile de tramvai unde pe singura bandă de circulaţie rămasă liberă se scurgeau sinuos elegante limuzine cu oameni care îşi vedeau de programul încărcat al orelor dimineţii. Am plecat puţin dezamăgit  de la « subiect » îndreptându-mă spre alte lucruri / « subiecte » care aveau să se întâmple în acest 1 iunie. Spre seară mi-am sunat un bun prieten care tocmai revenise din Germania şi cu care nu reuşisem de câteva zile să mă văd la o cafea. Era la serbarea de Ziua Copilului a fiului său. Am mers până la Casa Armatei, la Sala festivă, unde cu ani în urmă, pe aceeaşi scenă, şi eu am fost protagonistul unei serbări asemănătoare şi unde, odată intrat, am fost cuprins de o nostalgie care nu are nicio legătură cu 1 iunie 2010. Cu aceeaşi inocenţă şi stângăcie şi această generaţie de viitori sindicalişti bugetari  sau proprietari de maşini elegante şi sinuase executau ceea ce la vârstă serbărilor fiecare dintre noi am executat .

Eu am fost litera « S » (de la « sociologie » poate sau, cine ştie, de la « sindicate »). Oricum, tot ce-mi mai amintesc despre acea literă « S » pe care o interpretam e că « S » era « o literă vioaie » . Aşa era poezia. Iar cum eseul este o abordare în care subiectul nu poate fi epuizat, închei sperând la un antagonism sănătos care să ne trezeasacă la realitate măcar.

Share
Continue Reading