Tactical Journal

mirceaopris.com

Topul celor mai bogați ţigani din România. Timişoara conduce detaşat în topul pe oraşe

sursa: verticalnews.ro

 

Ionelas Carpaci-el este cel mai bogat tigan din RomaniaVerticalNews a alcătuit topul celor mai înstăriți 50 de țigani din România. Pentru a calcula averile acestora am luat în calcul activitatea economică înregistrată la ReCom, valoarea afacerilor, dar mai ales ceea ce au declarat ei înșiși, plus ceea ce au afișat în spațiul public: aurul și bijuteriile, palatele și alte locuințe, terenurile și mașinile. Țiganii au două astfel de momente în care își prezintă bogăția. Unul este Săptămâna Mare de dinainte de Paști, iar celălalt sărbătoarea Sfintei Marii din data de 8 septembrie.  De regulă, țiganii din toată România vin să petreacă la Costești de Vâlcea cu grătare, fripturi la proțap, cârnați și sarmale. De Sfânta Maria, an de an. În 2009, țiganii au petrecut inclusiv cu președintele Traian Băsescu. Cercetarea efectuată de VerticalNews a durat mai bine de șase luni, perioadă de timp în care au fost intervievate câteva zeci de persoane, efectuate trei reportaje în mari comunități țigănești și analizate sute de firme. Inițial, în cercetare fuseseră înscrise peste 70 de familii țigănești.

În ceea ce privește datele înregistrate la Registrul Comerțului, se observă că cele mai multe dintre afacerile țigănești sunt în pierdere. De obicei, afacerile care le plac țiganilor sunt cele legate de prelucrarea și vânzarea metalelor feroase și neferoase sau de colectarea deșeurilor. Plus, comerțul cu amănuntul.
Alții, precum cei din Țăndărei, Ialomița, și-au făcut averile din cerșit, furturi sau încasarea ilegală a asistenței sociale din partea statului britanic. Cei mai mulți dintre ei stau bine la capitolul aur și case. Terenuri mari nu au mulți dintre ei, cu excepția interlopilor din Timișoara care au pus mâna pe terenuri care nu le aparțineau.

O categorie specială a țiganilor bogați sunt maneliștii: ei câștigă constant din drepturi de autor și din cântatul pe la nunțile și botezurile altor milionari. Cei mai bogați dintre ei, precum Adrian Minune sau Nicolae Guță, au depășit un milion de euro, iar impresarul Dan Bursuc îi întrece.

TOP CEI MAI BOGAȚI ȚIGANI DIN ROMÂNIA

1. Ionelaș Cârpaci din Timișoara este cel mai bogat țigan din România, cu o avere estimată la 13 milioane de euro. Totodată, este semianalfabet, având doar patru clase, după cum a mărturisit chiar el. Clanurile din Timișoara sunt cele mai avute din toată țara și, spre deosebire de alte familii care se ocupă de comerțul cu fier vechi sau de cerșetorie în străinătate, clanurile din vestul României și-au făcut banii din afaceri imobiliare ilegale.

Împopoțonat bine cu aur (brățară, lanț și ghiul), Ionelaș Cârpaci poate fi văzut mai mereu pe la terasele din centrul Timișoarei în timp ce vorbește la telefonul mobil, punând la cale noi șmecherii. Mai nou, interlopul și-a schimbat numele în Ionel Sandner.
Oricum l-ar chema, Cârpaci se află în fruntea unui clan de țigani de mătase care, în ultimii ani, au pus mâna pe clădiri și terenuri în valoare de milioane de euro, aflate în centrul istoric al Timișoarei. Clanul Cârpaci a reușit să își desfășoare afacerile în liniște datorită legăturilor sale cu procurori, judecători, notari și oameni din poliție.
Rețeta pusă la cale de Cârpaci pentru a se îmbogăți era simplă. El cumpăra cel mai ieftin apartament dintr-o vilă și apoi băga înăuntru o familie săracă de țigani care le făcea viața un chin celorlalți locatari, determinându-i să se mute și să-și vândă apartamentele la prețuri derizorii. O altă metodă a fost să păcălească o serie de bătrâni să-i vândă apartamente de 200.000 de euro pe 3.000 de euro. Vilele interbelice ridicate în cea mai selectă zonă a orașului au intrat pe mâna mafioților. În plus, Cârpaci a falsificat acte pentru a se da drept proprietarul unor terenuri evaluate la 500.000 de euro care erau ale Primăriei Timișoara, iar apoi le-a vândut unei firme.
Alături de amanta sa Mirela Stanca, Ionelaș Cârpaci a mai pus la cale o escrocherie, susținând că a avut de suferit pe timpul comuniștilor și că are de recuperat de la statul român foarte mult aur care îi fusese confiscat. Așa i s-a restituit cantitatea fabuloasă de 27 de kilograme de aur (în valoare de peste un milion de euro). Însă procurorii spun că restituirea s-a făcut ilegal.
Cârpaci a pus mâna și pe o parte din Centrul Cultural Francez de pe Bulevardul C.D. Loga din Timișoara, falsificând semnătura unuia dintre cei trei moștenitori legali ai clădirii. Unele imobile intrate ilegal în proprietatea sa sunt monumente istorice (ca de exemplu casa primului florar imperial austriac din Banat).
În afară de terenuri și o mulțime de vile și clădiri de patrimoniu, Cârpaci este și proprietar de cavouri într-un cimitir din Timișoara. Cu gresie, marmură, turnulețe și termopane, canapele, fotolii și televizoare, un astfel de mini-palat funerar costă în jur de 11.000 de euro.
La ora actuală, Ionelaș Cârpaci este cercetat penal în mai multe dosare pentru fals, uz de fals,  dar se află în libertate în Timișoara, neavând însă voie să părăsească orașul. De un an de zile procesul se tot amână.
Ionelaş a negat toate acuzațiile spunând că nu putea face el toate acele ilegalități deoarece abia poate să citească: „S-a găsit vinovatul în persoana mea, un om cu patru clase, care nu aş reuşi nici să citesc aceste dispoziţii, dar să le falsific? Eu sunt singurul din aşa zisul grup care sunt semianalfabet şi care sub nicio formă nu puteam nici falsifica dispoziţiile respective şi nici contribui la acestea. E clar că au fost falsificate de personal din Primăria Timişoara, singurii care dispun de ştampile, de terminologie şi mai ales care ştiu terenuri nerevendicate ori care nu mai au foşti proprietari”.

2. Lucia Seifert (56 de ani) şi soțul ei, Petru Jurj, dețin o avere estimată la 11 milioane de euro, bani care provin tot din afaceri imobiliare ilegale desfășurate în Timișoara. Cuplul este stăpân peste multe clădiri istorice, cu o arhitectură frumoasă, din centrul orașului. De asemenea, ei dețin un palat țigănesc pe care și l-au construit sub forma unui hotel. Această clădire este cea mai valoroasă, fiind estimată la peste 3 milioane de euro. Țiganii au și un apartament enorm în centrul Timișoarei, deasupra magazinului Materna, aflat lângă Opera din Timișoara, și un alt palat în construcție în zona Modern.
În noiembrie 2009, cei doi au fugit din sala de judecată de la Curtea de Apel Timișoara exact înainte ca magistrații să emită mandate de arestare pe numele lor. Mafioții au plecat în Germania, acolo unde își au domiciliul.
Cuplul de țigani a pus mâna pe o clădire ce valora 1,3 milioane de euro, însă au plătit pe ea doar 600.000 de euro, păcălindu-i pe proprietari că le vor da și restul de bani. Doar că banii nu au mai ajuns niciodată la păgubiți. Din contră, țiganii s-au intabulat rapid la Cartea Funciară și apoi i-au terorizat pe oamenii din casă, în speranța de a-i face să plece: le-au tăiat curentul, apa și gazele. Tot așa l-au păcălit pe un bătrân din Timișoara: după ce l-au terorizat ani în șir, spărgându-i magazinul sau intrând să construiască în curtea lui, țiganii l-au convins să le vândă casa. I-au spus că îi dau pe ea 110.000 de euro, dar i-au dat doar 33.000.
Seifert și Jurj sunt cercetaţi penal și pentru comiterea a zeci de infracţiuni pe teritoriul Germaniei, unde au fost plecaţi în repetate rânduri începând cu anul 1990 (escrocherie, declarații false în justiție, furt prin violență, loviri și răniri periculoase, deturnare, violare de domiciliu, fals în documente, extorcare calificată cu luare de ostatici în Munchen, conducere fără permis).
Au fost dați în urmărire internațională de Curtea de Apel Timișoara. Dar în martie magistrații Tribunalului Timiș i-au achitat pe țigani, iar în iunie 2011 Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să anuleze mandatele de urmărire emise pe numele lor.

Cel mai bogat țigan din Moldova

3. Cu o avere de 7 milioane de euro, bulibașa Ferdinand Stănescu din comuna Grajduri, județul Iași, este cel mai bogat țigan din Moldova. Averea lui constă în palate, mașini luxoase (mai ales Mercedes, BMW, SUV-uri) și, bineînțeles, foarte mult aur. În palatele sale găsești tot ce vrei și ce nu vrei: băi cu jacuzzi, porți de lemn în stil maramureșean, trofee de vânătoare agățate pe pereți și camere în care ai putea să întorci o limuzină, de 18X16 metri.

Ferdinand Stănescu are patru copii: un băiat (Nicușor Stănesu) și trei fete (Lăcrămioara, Mărioara și Anișoara). Chiar la începutul lunii octombrie el și-a măritat fata cea mică, Anișoara, pentru care a organizat o petrecere fabuloasă, cu 500 de invitați. Mireasa a avut o zestre impresionantă, de câteva sute de galbeni (dintre care 50 atârnați pe rochie), plus covoare, haine, mobilă și electrocasnice. Tinerii însurăţei au primit pe post de cadou de nuntă zeci de kilograme de bijuterii, două maşini şi o casă. În luna de miere, ei au plecat în Dubai.
Bulibașa susține că averea și-a făcut cinstit, din comerț: “Comerț cu orice, import-export se cheamă, luăm ceva, vindem mai departe, numai bani să iasă”, a povestit Stănescu. Se pare că originea bogăției sale se plasează undeva în anii ’90, când a cumpărat tablă și fier de la Sidex Galați și le-a vândut mult mai scump (inclusiv Armatei). Afacerea cu tablă a mers până prin 1998, când statul și-a dat seama că pierde foarte mult dacă mai întâi vinde ieftin, iar apoi tot el cumpără scump.
Așa că Stănescu s-a reprofilat pe comerț cu alte tipuri de bunuri. Acum, prin firma sa SC Fery Boss SRL, el face negoț cu utilaje grele. Cumpără utilaje din România, le recondiționează la Cluj și le vinde peeste graniță mai scump, însă totodată la un preț mult mai mic decât un utilaj nou.

4. Silvian Ilie Filoti, cunoscut sub numele de “Fulguță”, este bulibașa romilor din cartierul Fața Luncii din Craiova, Dolj, unde deține o vilă impunătoare. Cu o avere de 6,3 milioane de euro, Fulguță este cel mai bogat țigan din Oltenia. Totodată, el este preşedintele al Comunităţii Etniei Romilor din Craiova.

Tiganul Fulguta, cel mai bogat tigan din OlteniaEl a moştenit şefia peste cartierul Fața Luncii de la tatăl său, “Fulgeran”, care în tinereţe era cel mai de temut dintre ţiganii din Oltenia.
Ca mulți alți bogați din lista noastră, și Fulguță și-a dobândit averea într-un mod dubios. În anul 2005, numele său a apărut într-un dosar în care mai mulți craioveni erau acuzați de spălare de bani și de faptul că au obținut returnări ilegale de TVA.
Dintr-o notă oficială trimisă de Ioan Rus în anul 2002 (pe atunci ministru de Interne din partea PSD) deputatului PSD Nicolae Vasilescu (acesta din urmă solicitase informații despre acțiunile ilegale desfășurate de țiganii din Craiova) reiese că Fulguță a făcut pușcărie și că o mare parte a averii sale a obținut-o prin cămătărie:
„Unii membri ai clanului (Fulguță-n.r.) au acumulat averi mari în perioada anilor 1990-1994, când au desfășurat activități de cămătărie, acordând împrumuturi în valută și monedă românească pe un termen scurt și cu dobândă mare. În anul 1994, urmare a neachitării datoriilor de către persoanele împrumutate, membrii ai clanului au comis mai multe infracțiuni de lipsire de libertate și șantaj. În anul 1995, pentru faptele comise, patru membri ai clanului, respectiv Silvian Filoti Ilie zis “Fulguță”, Silvian Secretaru, Băscrăcea Ion zis “Felix” și  Miclescu Valentin au fost cercetați în stare de arest preventiv, judecați și condamnați la pedepse privative de libertate, între 3-5 ani de închisoare, pedepse pe care le-au executat. În cauză a fost întocmit dosarul penal nr.8747/ 1995. Deși există date că Silvian Filoti Ilie, în afara activităților comerciale ilicite practică și cămătăria, nu au fost înregistrate sesizări din care să rezulte recuperarea datoriilor prin forță”.
Aici puteți consulta documentul referitor la ilegalitățile comise de țigani în Craiova.
În 2009, Fulguță i-a făcut fiului său o nuntă de un milion de euro la restaurantul „Debarcader” din Parcul Nicolae Romanescu din Craiova. Adrian Minune a fost naș, iar Florin Salam și Sorinel Puștiu au cântat manele până dimineața. Printre invitați s-au numărat interlopi precum Nati Meir, Vadik Gigi Zavera (zis Gigioc) sau Bercea Mondialu’. Chiar dacă s-au pupat la nunți, asta nu l-a împiedicat ulterior pe Nati Meir să îi tragă o țeapă lui Fulguță, cu bani falși.

5. Toma Miuţescu din Vâlcea are o avere de 6 milioane de euro. El face parte din clanul Miuțescu, aceasta întinzându-se în mai multe județe din țară (în special în Vâlcea, Sibiu și Olt). În total, averea clanului e undeva între 10 și 15 milioane de euro. De asemenea, clanul Miuțescu l-a susținut pe împăratul Iulian Rădulescu drept lider al țiganilor, atunci când acesta s-a proclamat în 1993 „împărat al romilor de pretutindeni”.

Toma și Aurelia Miuțescu dețin un palat în cartierul Nucii din Râmnicu-Vâlcea, cu mobilă de lux, foițe de aur pe pereții interiori sau candelabre cu cristale. Familia conduce două societăţi comerciale din Vâlcea.
La începutul anului 2009, după ce totul era pus la cale pentru ca băiatul lui Toma, Dan Miuțescu, să se însoare cu Ana-Maria, fiica lui Dan Stănescu („împăratul țiganilor” de la Costești), între cele două clanuri a izbucnit un scandal monstru. Asta deși Toma cheltuise deja un miliard de lei vechi pentru petrecerea de logodnă, unde veniseră maneliști și lăutari celebri. În timp ce Stănescu a pretextat că nu mai vrea să își trimită fata la Vâlcea ca să locuiască în colonia Nucii, nedemnă pentru o fiică de rege, familia Miuțescu spune că împăratul din Costești s-a răzgândit deoarece fata lui a fugit de-acasă cu un român timp de trei zile și, drept urmare, nu mai este fecioară. Așa că ar fi anulat nunta ca să nu se facă de râs. În urma scandalului, împăratul Iulian Rădulescu i-a retras titlul lui Dan Stănescu.

6. Mihai Țiganu’ este cel mai bogat țigan din Corbeanca, județul Ilfov, având o avere de 4,3 milioane de euro. Averea și-a dobândit-o după ce ”a lucrat”, cu mulți ani în urmă, în Statele Unite ale Americii. Dincolo de aur și mașini, Mihai Țiganu are mai multe palate în Corbeanca și o vilă la Chicago.

În iulie 2009 el și-a căsătorit fiul, pe prințul Ramir, la palatul Mogoșoaie, organizându-i o nuntă cu limuzine, calești, covor roșu și cele mai alese mâncăruri: file de morun, somon, cârnăciori de mistreț sau mușchiuleț de căprioară.

7. Dan Finuțu din comuna Buzescu, județul Teleorman, se mândrește cu o avere de 4 milioane de euro. Dan Finuțu a devenit celebru după ce și-a ridicat în Buzescu o vilă care copiază întocmai clădirea Judecătoriei din Caracal. Pe fațadă, acolo unde pe clădirea originală scria „Judecătorie”, țiganul a scris „Dan Finuțu 2003”. Se spune că Dan Finuțu și-a ridicat vila după ce instanța din Caracal a fost singura care l-a condamnat, cu mai mulți ani în urmă. Drept urmare, Dan Finuţu s-a lăudat în fața judecătorilor că-şi va face la el acasă o copie exactă a judecătoriei, în care va locui.

Dan Finuţu deţine un en-gros în Alexandria și are mai multe firme prin toată țara. La începutul lunii februarie 2011, mascații și poliția au descins la palatul lui Finuțu, unde au făcut mai multe percheziții, fără să spună exact ce anume căutau.
Dan Finuțu are legături cu interlopul Bercea Mondialu din Slatina, țiganul din Buzescu fiind naș de cununie la nunta lui Ambasador, unul dintre fiii lui Bercea.

8. Stela Mihai, șefa țiganilor din Strehaia, are o avere de 4 mililoane de euro, obținută ilegal în mare parte. Stela Mihai deține case (printre care un palat lung de sute de metri), terenuri, mașini și 12.000 de galbeni. De altfel, pasiunea sa pentru aur este cunoscută: mai mereu poartă câte două lanțuri de aur la gât, cercei uriași în urechi și inele groase pe degete. Doar la nunta nepoatei sale Stela i-a făcut cadou copilei câteva sute de bănuți de aur ce cântăreau, în total, 10 kilograme.
În toamna anului 2008, Stela Mihai a fost pusă sub urmărire penală după ce țiganca, alături de alți patru administratori de firme, a fraudat Regia Autonomă pentru Activități Nucleare (RAAN) din Drobeta Turnu Severin cu 3 milioane de RON, într-o afacere de transport cărbune. Care a fost șmecheria? În 2007 ea a semnat un contract cu RAAN prin care se obliga să furnizeze materie primă (42.000 de tone de cărbune). Doar că în loc de cărbune energetic, Stela le-a livrat celor de la RAAN 42.000 de tone de șlam cărbunos amestecat cu pământ, producând unității un prejudiciu de peste 3 milioane de RON. Deși urmărită penal, șefa Partidei Romilor din Strehaia nu a ajuns până acum în fața vreunei instanțe.
În septembrie 2011 a ieșit la iveală că Stela, deși are mai multe vile și terenuri, are taxe și impozite neplătite de 140.000 de RON. În acte ea este proprietar doar pe o Dacie 1301, potrivit Primăriei Strehaia. Totuși, Fiscul a decis să îi pună sechestru pe palat. Acum urmează evaluarea lor și scoaterea la licitație.

9. Bercea Mondialu din Slatina, Olt, are o avere estimată la 3,7 milioane de euro, realizată din afaceri necurate, cămătărie, spălare de bani și șantaj. Până să fie arestat pentru tentativă de omor, Bercea Mondialu’ a mai fost cercetat nenumărate dosare penale.

În momentul de față, Bercea Mondialu’, pe numele adevărat Sandu Anghel, se află în închisoare, fiind judecat pentru că și-a înjunghiat propriul nepot, Ionuț Anghel (zis și Mercedes). Interlopul este acuzat și de ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniștii publice și evaziune fiscală.
Bercea are relații la cel mai înalt nivel, fiind prieten cu Mircea Băsescu, fratele președintelui Traian Băsescu. Mircea Băsescu a botezat-o pe nepoata interlopului, iar Sandu Anghel a participat la înmormântarea mamei președintelui. De asemenea, Bercea Mondialu’ este apărat de casa de avocatura a lui Sorin Calafuș, care l-a desemnat pe fiul său, Șerban Calafuș, să se ocupe de caz. Acesta din urmă este și avocatul lui Mircea Băsescu.
Deși este foarte bogat, banii lui Bercea nu apar pe nicăieri pe hârtie. El este acționar la două firme falimentare, dintre care una nu a raportat niciodată situația la Registrul Comerțului. Societățile sale au toate caracteristicile unor firme-fantomă, menite să acopere activități ilegale. Teoretic, firma Bercea Mondialu SRL s-ar ocupa de întreținerea și repararea autovehiculelor, iar cealaltă, Spălătorie SRL, ar fi o spălătorie de mașini.
Familia lui Sandu Anghel deține nu mai puțin de 15 imobile (dintre care 8 palate fără autorizație de construcție) în Slatina, Drăgănești și București. În timpul percheziției din această primăvară, oamenii legii au ridicat de la mama lui Bercea 200.000 de euro care nu au putut fi justificați, precum și o cantitate importantă de aur. Suma nu e cine știe ce, dacă ne gândim că în 2009 Bercea i-a făcut fiului său o nuntă de 400.000 de euro.

10. Dan Stănescu din orașul Costești din județul Argeș are o avere de 3,1 milioane de euro. În decembrie 2007, Dan Stănescu a fost proclamat „regele internațional al tuturor romilor creștini de pretutindeni” de către împăratul țiganilor Iulian Rădulescu de la Sibiu. Anterior, titlul fusese deținut de tatăl său, Ilie Badea Stănescu (zis Tortică), care a murit la finalul anului 2007.
Înainte de înmormântare, în curtea Palatului de Aramă de la Costești, Dan Stănescu a fost așezat pe tron și a primit coroana regală, în prezența primarului orașului Costești, Dan Vasile, a împăratului  Iulian Rădulescu și a Consiliului romilor de la Sibiu. Dan Stănescu și-a pus coroana de aur cu nestemate a tatălui său (ce cântărește peste un kilogram și care este acum depusă la BNR), inelul pentru închinare și rugăciune și lanțul cu cruce, dăruit în 2003 lui Ilie Badea Stănescu de Patriarhia Ortodoxă Română.
Familia lui Stănescu este foarte bogată, strămoșii săi fiind mari vătafi și conducători ai țiganilor din Craiova și din Constanța. Înaintașii săi s-au ocupat cu metalurgia, realizând cazane de țuică și sigilii pentru vagoanele de marfă. Acum, Dan Stănescu are conturi cu bani în străinătate și în țară, mai multe case și terenuri în România și peste hotare și, bineînțeles, mii de cocoșei de aur.

În 2010, Dan Stănescu și-a căsătorit fiica, Ancuța, cu Mihai Biriță, un țigan bogat din Târgi-Jiu. Regele i-a dat fetei o zestre impresionantă: bani de aur (în valoare de 300.000 de dolari), mobilă de la Paris în valoare de 300.000 de dolari, finisată cu marmură și cristale Swarovski, 300 de rochii, canapele tivite cu fir de aur, plasme, stații. În total, nunta cu 2.000 de invitați ar fi costat un milion de dolari.
Anul trecut, Palatul de Aramă a fost percheziționat de oamenii legii, Dan Stănescu fiind suspectat că a cumpărat mai multe mașini de lux furate. Și în 2011 regele țiganilor creștini a avut probleme cu legea: a fost acuzat că fură curent electric.

11. Gogu Mihuţescu din Sibiu are 3 milioane de euro. El deține firma Laromet Comsib care se ocupă de turnarea metalelor neferoase ușoare și de comerț cu fier vechi. Face parte din clanul Miuțescu, întins în județele Vâlcea și Sibiu.

12. Istrate Stănescu a fost bulibașă până de curând în comuna Ivești din județul Galați și are o avere de 2,9 milioane de euro. El s-a retras din funcția de șef al comunității și l-a lăsat pe fiul său în loc.

13. Nicolae Dumitru, fratele fostei bulibașe Tatian Dumitru din Craiova (decedat în 2008), are o avere de 2,7 milioane de euro.

14. Mihai Ilarie este șeful Partidei Romilor din Sibiu și deține o avere de 2,6 milioane de euro. Are o firmă, Bianca SRL, care se ocupă de comerț cu amănuntul.

15. Vișinel Stancu din Timișoara este tatăl infractoarei Mirela Stanca, amanta lui Ionelaș Cârpaci, cel mai bogat țigan din România. Vișinel este ceva mai sărac, având „numai” 2,3 milioane de euro. Clanul Stancu, ai cărui membri marcanți sunt acum în Germania (mulți chiar au obținut cetățenia germană), a păstrat în România câteva palate. Zilele trecute, clanul Stancu a dat socoteală agenților Interpol.

16. Nicolae Radu, zis Talianu, este un țigan bogat din Țăndărei, județul Ialomița. Talianu făcea trafic de minori, pe care îi lua din Țăndărei și îi trimitea la cerșit în Marea Britanie. Are o avere estimată la 2,3 milioane de euro.

17. Bureaţă Zaharia a prosperat în Buzescu, Teleorman, iar recent și-a mutat afacerile în Bragadiru, lângă București. Are 2,2 milioane de euro. Cu dinţii de sus îmbră­caţi în aur, mâinile pline de ghiuluri masive, salbă de lanţuri groase şi medalioane, ceas Rolex, cravată și vestă din fir de aur, Bureață a devenit cunoscut după ce s-a lăudat că a cumpărat un Hummer direct de la Ion Țiriac. Zice că s-a îmbogățit din afaceri cu „feroase și neferoase”.

18. Mihai Toma este bulibașă în Potcoava-Olt și are o avere de 2,1 milioane de euro. Are o limuzină de lux, un palat și, ca să arate că e cel mai tare din Potcoava, și-a pus în vârful vilei o statuie a Libertății. Pe fațada clădirii a scris cu litere de-o șchioapă „Leonardo cap de serie”  pentru că pe nepotul lui îl cheamă Leonardo. Iar la poartă a pus o statuie a unui soldat care de la distanță pare real: Toma își imaginează că așa va ține hoții la distanță.

19. „Îmi plac banii și iubesc femeile frumoase” este moto-ul pe care intens mediatizatul Leo de la Strehaiași l-a afișat pe blog. Din păcate pentru iubărețul Leo, fiul bulibașei din Strehaia, în ultimii ani averea lui s-a diminuat considerabil. A ajuns la 2,1 milioane de euro, deși înainte de criză era estimată la 10 milioane de euro.
Banii s-au dus și pe jocurile de noroc (mai ales pe jocul de ruletă în cazinourile din București) și pe femei, Leo – pe numele său adevărat Ion Stelică Mihai – arătându-se foarte generos cu iubitele sale, cărora le-a cumpărat mașini, haine, genți de firmă și alte cadouri (Simona Sensual a avut, pentru câteva săptămâni, un Mercedes SLK, Cristina Spătar, un BMW seria 6, iar lui Jasmine i-a comandat un Audi Q7). Leo de la Strehaia spune că numai fostei sale iubite, dansatoarea din buric Jasmine, i-ar fi făcut cadouri de un milion de euro.
La ora actuală, cel care se autointitulează prințul țiganilor spune că nu mai are nicio firmă. În plus, pentru a economisi 7.000 de euro pe an, el a pus palatul de la Strehaia pe numele mamei sale bolnavă de diabet (aceasta, având un handicap grav, nu trebuie să plătească impozit pe locuință). De asemenea, prieteni de-ai lui Leo au declarat tabloidelor că țiganul și-a luat mașina pe care o conduce, un Audi Q7, în leasing, și că s-a mutat din locuința de lux din Cartierul Francez din București pentru că acolo chiria era prea mare.
Deși pare absorbit total de femei, scandaluri și apariții la televizor în cele mai tabloidizate emisiuni, Leo de la Strehaia a avut timp și să aibă probleme cu legea. În 1999, el a fost acuzat de fals, uz de fals, înșelăciune, delapidare și evaziune fiscală de 760.000 de lei (a cumpărat combustibili neaccizați și i-a revândut drept benzină sau motorină). Deși a fost condamnat în 2004 la patru ani de pușcărie, unui judecător craiovean i s-a făcut milă de el și i-a suspendat ulterior executarea pedepsei. În 2006, același judecător (Laurențiu Anghel) l-a achitat pe Leo de la Strehaia pentru o faptă de înșelăciune, iar pentru alte fapte l-a condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. Așa a reușit celebrul țigan să nu facă nicio zi de închisoare pentru faptele sale.

20. Regele țiganilor Florin Cioabă de la Sibiu are 2 milioane de euro. El este proprietarul mai multor firme cu diferite domenii de activitate: Neo Drom SRL (recuperarea deșeurilor și a resturilor metalice reciclabile), Romdor Grup SRL (turnarea metalelor neferoase, adică bronz și cupru), Evelyn Impex SRL (recuperarea deșeurilor și a resturilor metalice reciclabile), Best Star Nef SRL (turnarea metalelor neferoase ușoare). Cioabă deține și o cantitate mare de aur, printre care coroana și sceptrul împodobit cu rubine și smaralde, pe care le ține la bancă.

21. Mareș Mureșan, cumnatul bulibașei țiganilor din Sintești, Ilfov, are o avere de 2 milioane de euro. El este cel care s-a dat de gol la cârciumă, începând să povestească despre copiii din familii sărace cumpărați cu 1.000 de lei de țiganii bogați din Sintești care nu aveau băieți, ci doar fete.

22. Radu Constantin, zis Titi Aghiotantu, din Țăndărei, Ialomița, are o avere de 2 milioane de euro. A fost implicat în scandalul copiilor trimiși la cerșit în Marea Britanie.

23. Luis Argint din Timișoara are 2 milioane de euro. Ca să își arate respectul față de rudele defuncte, le-a ridicat în cimitir un cavou-palat cu turnulețe, mobilă, televizor și canapele de piele în valoare de 10.000 de euro.

24. Dan Viscol zis și Prințul Ardealului, are bunuri estimate la 2 milioane de euro. El a fost naș la nunta fiicei lui Dan Bărcina din Târgu-Jiu.

25. Iulian Rădulescu de la Sibiu,  autointitulat împăratul romilor de pretutindeni, are 1,9 milioane de euro. Este susținut de puternicul clan Mihuțescu.

26. Marian Nicolae, zis Marian Miliardaru, din Țăndărei, Ialomița are 1,9 milioane de euro. A fost implicat în scandalul copiilor trimiși la cerșit în Marea Britanie.

27. Stancu Scumpea este un țigan bogat din Timișoara, cu o avere de 1,9  milioane de euro. Are mai multe iahturi, un palat cu 20 de camere, bijuterii și mașini de lux.

28. Boby Stancu face parte tot din clanul Stancu din Timișoara și are o avere estimată la 1,9 milioane de euro. Fiica lui, Estera, este logodită cu nepotul lui Vișinel Stancu (tatăl concubinei lui Ionelaș Cârpaci, cel mai bogat țigan din România). Stabilit în Germania, vine în România doar la marile chefuri organizate de neamuri. Recent, palatul său, care seamănă izbitor cu clădirea CEC-ului, a fost luat cu asalt de agenți Interpol.

29. Frații Miclescu, de loc din Craiova, au o avere de 1,8 milioane de euro. La ora actuală, ei sunt căutați de autoritățile din Statele Unite pentru că au furat bijuterii în statul Texas.

30. Mihai Gheorghe din Sintești, Ilfov, are 1,8 milioane de euro. El a fost denunțat că și-a cumpărat un băiat de la o femeie săracă, deoarece avea doar fete și nu avea cui să transmită numele și averea.

31. Traian Radu zis Traian Ţiganu, din Țăndărei, Ialomița are 1,7 milioane de euro. Și el a fost implicat în afacerea copiilor trimiși la cerșit în Anglia.

32. Gheorghe Stănescu este fratele lui Istrate Stănescu, bulibașa din Ivești, Galați. Are 1,6 milioane de euro.

33. Dan Bursuc, compozitor, producător muzical și impresar de maneliști, este unul dintre cei mai cunoscuți promotori ai manelelor. A strâns din activitățile sale 1,5 milioane de euro. El deține casa de discuri Grand Production Bursuc. De asemenea, el este clarinetist și șeful unei formații de acompaniament pentru cântăreții de manele. Orchestra ce îi poartă numele a participat la mai multe ediții ale concursului muzical și de dans Miss Piranda. Dan Bursuc a avut un rol important în afirmarea maneliștilor Florin Salam și Sorin Copilul de Aur.

34. Constantin Andronache Grafian din Bengeşti-Ciocadia, județul Gorj, este preşedinte la nivel naţional al Alianţei pentru Unitatea Romilor. Are o avere de 1,3 milioane de euro.

35. Manelistul Florin Salam (pe numele adevărat Florin Stoian) a strâns din cântat și din dedicații pe la nunțile și botezurile baștanilor 1,3 milioane de euro. Lansat în showbiz cu ajutorul șefului de orchestră Dan Bursuc, în anul 2002, (cu piesa „Ce gagică șmecherită”), Florin Salam este în prezent vicepreședinte în Asociația Artiștilor, Muzicanților și Lăutarilor Romi din România.

36. Ion Vanga din Țăndărei, Ialomița are o avere de 1,2 milioane de euro. Că și-a strâns averea prin metode dubioase recunoaște chiar el. Prin 2003 a plecat în Spania ca să facă bani, apoi s-a dus în Franța, după care a aterizat la Londra: „Ne-am făcut şi noi câte o posibilitate. Mergeam cu ziarele, mergea cerşitul atunci. Spălam parbrizele la maşini şi mai mergea… Acum nu mai merge”. Când s-a întors, el și-a ridicat un palat în Țăndărei.

37. Baron este unul dintre cei mai bogați țigani din Timișoara, fiind în fruntea clanului cu același nume. Cu o avere de 1,2 milioane de euro, el s-a încuscrit cu gruparea Cârpaci în această vară: băiatul lui, Marco Baron, a luat-o de nevastă pe Casandra Cârpaci, fiica interlopului Ionelaș Cârpaci. Nunta, care a bulversat orașul de pe Bega,a stârnit mânia organizației ”Noua Dreaptă”, care periodic organizează marșuri de protest împotriva țigănelii din Timișoara.

38. Manelistul Nicolae Guță are o avere estimată la 1,2 milioane de euro. Pe numele său real Nicolae Linguraru, cântărețul a agonisit bijuterii de aur ce cântăresc trei kilograme (ce reprezintă 150.000 de euro), două apartamente situate în centrul Bucureștiului (Bulevardul Unirii și Piața Alba Iulia), o casă în Bucureștii Noi, trei vile ridicate în Petroșani și o mulțime de mașini: vreo treisprezece Dacii, mai multe Mercedesuri și un BMW Seria 5 obținut prin leasing. Spune că nu are încredere în bănci, preferând să își depoziteze banii și alte valori într-un seif. Anul trecut intenționa să vândă o parte din imbile și mașini, pentru a construi în centrul Petroșaniului un bloc cu șapte etaje. Criza l-a oprit.

39. Gică din Buzescu, Teleorman, are o avere de 1,1 milioane de euro. El are un palat cu o suprafață de sute de metri în comună, copiat exact după cel al lui Becali din București.

40. Manelistul Adrian Minune are o avere de 1,1 milioane de euro. Recent, el a fost implicat în mai multe scandaluri legate de faptul că nu plătește taxe și impozite pentru banii pe care îi câștigă din cântat pe la nunți și botezuri. Din acest motiv a fost botezat de presă „Adrian Evazionistul Minune”. Concret, în aprilie 2011, Agenția Națională de Integritate a sesizat Fiscul cu privire la faptul că manelistul nu a plătit impozite pentru câteva sute de mii de euro. În perioada 2008-2010, el a declarat venituri de 38.000 de euro, dar a cheltuit 140.000 de euro.

41. Dan Bârcină, zis și Dan Goeru, este un țigan foarte bogat din Târgu-Jiu, Gorj. Are o avere de 1,1 milioane de euro. În vara anului 2010, la nunta fiicei sale, a făcut spectacol. Fiind patron al unei firme de aviaţie utilitară din Capitală, el și-a adus cele 11 perechi de nași la nuntă cu trei elicoptere. Apoi, aparatele au zburat câteva ore deasupra municipiului Târgu-Jiu. Unul dintre ele a purtat un banner pe care scria casă de piatră pentru miri.

42. Iulian Boţ, zis Viscol, este unul dintre cei mai influenți țigani din Lugoj, județul Timiș. Cu o avere de un milion de euro, el a pus mâna pe mai multe clădiri de patrimoniu din oraș pe care a început să le modifice după bunul său plac, transformându-le în palate țigănești.

43. Crinu este un țigan bogat din Timișoara, cu o avere de un milion de euro. Are mai multe vile în Timișoara și în Germania. În prezent locuiește în Germania, unde face afaceri cu mașini de lux.

44. Tolea din Sibiu are un milion de euro. La nunta sa din 2008, fata lui Tolea, Lăcrămioara, a purtat salbe cu bănuți de aur în valoare de 140.000 de euro.

45. Ciprian Nicolae zis Poligrad din Țăndărei, Ialomița, are o avere de 900.000 de euro. Țiganul a fost implicat în scandalul copiilor trimiși la cerșit în Anglia.

46. Soții Dafinel și Emanuela din sunt doi dintre cei mai cunoscuți țigani din Ardeal. Stau la Cluj și au o avere de 900.000 de euro.

47. Ion Frâncu are un palat în Strehaia și este totodată consilier local în localitate. Are o avere estimată la800.000 de euro.

48. Radian Andronache din Bengeşti-Ciocadia, Gorj, are 800.000 de euro. Vara trecută el i-a organizat băiatului său o nuntă scumpă, cu elicoptere și limuzine. Băiatul a luat-o de nevastă pe fiica lui Dan Bârcină din Târgu-Jiu.

49. Familia lui Sava din Hunedoara are 800.000 de euro și locuiește într-un castel impozant pe Strada Rotarilor din oraș. În curtea vilei a fost ridicat de curând cel mai impunător castel ţigănesc din zonă, „Vila lui Baci”.

50. Mircea Nicolae, zis Bocioc din Țăndărei, Ialomița are 700.000 de euro. A fost implicat în scandalul copiilor trimiși la cerșit în Marea Britanie.

Notă: În listă nu apare Nicolae Mihai, rivalul lui Ionelaș Cârpaci și liderul celui mai influent clan țigănesc din Timișoara. Acesta a părăsit definitiv România, mutându-se în Germania, după ce fusese condamnat la doi ani cu suspendare pentru ultraj. În timpul unui proces în care era judecat pentru fraude imobiliare, Nicolae Mihai a amenițat instanța, în sala de judecată, cu pistolul. De două luni, palatele țiganești din Timișoara ale clanului Mihai au fost luate cu asalt de agenți ai Interpolului. Mihai și ginerii săi sunt anchetați de poliția criminală din Germania pentru evaziune, fals și alte infracțiuni financiare. Averea lui Mihai, ca individ, nu depășește, în România, o jumătate de milion de euro.

 

 

 

Share
Continue Reading

Conferenţiar doctor, prins la furat salam în supermarket

 Un cadru didactic de la Univeristatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” din Timişoara a fost prins de către panici unui supermarket după ce a furat două ruzi de salam în valoare de 32 de lei! Culmea este că autoarea furtului, conferenţiar doctor Iconia Borza este un om care ia două salarii substanţiale: unul ca profesor la univeristatea de medicină şi altul ca şi şefă a secţiei de Ortopedie II din cadrul Spitalului Judeţean. Mai mult, soţul acesteia este şi el un om cu venituri mult peste medie, el fiind prodecanul  Facultăţii de Construcții de la Univeristatea Politehnică din Timișoara.

Pe data de 14 septembrie, la ora 18,30, camerele de supraveghere şi agenţii de pază ai magazinului Billa de pe bulevardul Liviu Rebreanu, au surprins-o pe conferenţiar doctor Iconia Borza cu două rude de salam Zimbo, dosite în poșetă. Valoarea celor două ruzi de salam: 31,98 lei! Oprită de agenţii de pază, cadrul univeristar, formator de viitor medici la UMF, a încercat o explicaţie. Confrom declaraţiei din dosarul întocmit de poliţiştii de la secţia 2 Poliţie, ea a încercat să explice anchetatorilor că a uitat salamul în geantă, în drum spre casierie, din cauza unor probleme de familie. În declarația olografă dată în fața polițiștilor, conf. dr. Iconia Borza, soția prodecanului de la Facultatea de Construcții Timișoara, se jură că nu a vrut să fure, dar pur și simplu era cu salamurile în mână, când în geantă i-a sunat telefonul mobil, astfel încât a fost nevoită să-și elibereze mâinile, ca să poată prelua apelul.

Cadrul universitar are în palmaresul profesional mai multe cărți de specialitate cât și o operație în premieră națională. În plus, împreună cu soțul, așa cum rezultă din foaia de avere, Iconia Borza deține 4 imobile, tot atâtea terenuri, dar și trei autoturisme personale. Interesant este că fapta medicului a rămas nepedepsită, astfel încât dosarul de cercetare penală a fost închis zilele trecute, cu propunerea de neîncepere a urmăririi penale, pe motiv că lipsește elementul constitutiv al infracțiunii, adică exact intenția de a fura.

“Nu cred că vă ocupaţi cu chestii din astea. Nu pot să susţin un dialog pe tema asta. Ne-am descalifica. Informaţii vă poate da avocatul meu”, a declarat conferenţiar doctor Iconia Borza. Avocatul acesteia, Florin Neagu, a spus că “nu vorbesc despre dosar existând confidenţialitate între avocat şi client. Nu aş doi să fac nici o declaraţie”.

Şeful conferenţiarei, rectorul UMF Timişoara, Ştefan Drăgulescu, este mai degrabă distrat de gestul formatoarei de medici pe care o are în subordine. “Mi se pare cu totul ireal. Dacă e real nu pot să îmi permit despre nimeni să spun că e bolnav, pentru că se pune un diagnostic de către un specialist. Dar la un om cu o situaţie financiară bună parcă e de natura incredibilului. În lumea internaţională artişti, artiste ştiu că una a fost prinsă la Londra odată, dar nu mai ştiu care. Sunt luat prin surprindere. E o problemă incredibilă. Soţul ei parcă e profesor univeristar la Polithenică. Groaznic!”, a declarat  râzând, profesorul Ştefan Drăgulescu, rectorul UMF Timişoara. El nu a menţionat nimic despre vreo măsură împotriva subordonatei sale pe linie univeristară, pentru furtul celor două ruzi de salam.

Furturile din supermarketuri sunt la ordinea zilei. Reprezentanţii firmelor de pază din Timişoara susţin că zilnic se confruntă cu cinci până la zece astfel de cazuri. De la plicuri de cafea, la becuri şi până la cutii de detergenţi, se fură cam orice. „Este un fenomen. Sunt oameni care fură din sărăcie. Pe aceştia agenţii de pază îi identifică cel mai uşor, epntru că sar în ochi după îmbrăcămintea ponosită sau comportament. Mai greu este cu cei bogaţi. Aţi fi uimiţi să vedeţi ce oameni cu situaţie materială se dedau la astfel de fapte. Fură un iaurt şi pe urmă se suie în Mercedesul din parcare” a declarat I.V. , coordonator de securitate pentru un lanţ de magazine din oraş. Reprezentanţii firme de pază susţin că marile lanțuri de magazine alimentare din Timișoara sunt călcate, în ultimul timp de o grupare de hoți, coordonați de doi polițiști locali cu grad. Cercetările firmei private arată că marfa sustrasă ajunge pe tarabe, chiar în Piața 700, din centrul oraşului.

Share
Continue Reading

Secretele unei morţi anunţate – Fetiţa decedată are o soră adoptată ilegal

Monica Cismas, victima saraciei si aunui sistem absurd

Monica Cismas, victima saraciei si a unui sistem absurd

Pe 23 septembrie, o fetiţă de 12 ani a murit, după ce a căzut într-o depresie acută. Fata a refuzat să mai mănânce încă din vara anului trecut. Vina este aruncată între familie, protecţia copilului din Timiş şi Arad, medici şi psihologi. În timp ce poliţia caută vinovaţi, iar instituţiile de protecţie a copilului se spală pe mâini, AiR a descoperit că micuţa Monica Cismaş are o soră mai mică cu un an. Alexandra, acum în vârstă de 10 ani, a fost adoptată ilegal de către nişte persoane din Germania, fără ştirea mamei, însă cu complicitatea bunicii şi cu ştiinţa celor de la Direcţia pentru Protecţia Copilului Timiş. „Ambele s-au născut prematur la 6 luni şi aveau 800 de grame. Pe Monica, născută în anul 2000 am luat-o pe semnătură acasă. Alexandra, născută în 2001,  am lăsat-o la spital pentru că atunci am înţeles mai bine ce însemană să fii prematur şi distrofic. Mi s-a explicat că nu îmi permiteam şi nu aveam unde să o tratez decât în străinătate. În 2000, după ce am născut-o pe Monica, am viyitat-o timp de trei luni. Apoi a mai fost pe la ea sora mea. Eu am plecat la soţul meu de atunci în Maramureş. Mai trebuia să se împlinească un an până puteam să fac transferul de alocaţie din Timişoara la Maramureş pentru Monica. Cu ocazia asta am zis că o să văd şi cum e starea lui Alexandra şi să o iau acasă, pentru mi-au zis că dacă îi merge bine şi nu se împlineşte un an pot să o iau acasă. Când am mers la Timişoara, mi s-a spsu că a fost înfiată, că un mebru din familie a semnat şi şi-a dat acordul să fie înfiată. Eu nu am semnat şi nici nu am aflat cine din familie. Am venit la primărie în Teremia Mare, judeţul Timiş, unde mi s-a spus că este înfiată de către doi doctori din Germania. A doua zi m-am dus din nou la protecţia copilului în Timişoara şi mi-au zis că nu pot să îmi dea detalii. Nu am făcut nici o plângere pentru că cineva din familie semnase ca fata să fie înfiată. Acum au trecut deja zece, aproape 11 ani. Am umblat mult prin centrul de îngrijire din Timnişoara, pentru că era Monica internată, dar nu am mai găsit pe nimeni cunsocut de acum 10 ani care să îmi spună unde mi-au dus-o pe Alexandra. Nu ştiu nimic despre nemţii care au înfiat-o pe Alexandra. Dacă ştiam cum îi cheamă sau unde stau rugam nişte prieteni care stau în Germania să afle unde e, măcar să ştiu că e bine şi dacă se poate să o văd. Pe de-o parte mi-aş dori fetiţa înapoi, dar pe alta nu, pentru că nu aş vrea să-mi spună că eu am abandonat-o şi poate acolo duce o viaţă bună pe care să nu i-o distrug, apărând dintr-o dată. Aş vrea să iau legătura cu părinţii adoptivi să îmi trimită măcar o poză cu fata. Toate actele au râmas însă la mama mea. La primărie la Teremia Mare mi s-a zis că miacă-mea (bunica fetelelor – n.r.) a semnat pentru că a primit o grămadă de bani. S-a mers în Sânnicolau Mare la notar, s-au făcut actele şi de acolo la Timişoara la direcţia copilului şi aşa a dispărut Alexandra. I s-a făcut tratament medical în Timişoara şi apoi a fost dusă în Germania. Nimeni nu are acte şi nici nu recunoaşte că a primit vreun act. Am întrebat la Timişoara la direcţia copilului cum au dat fata în 3 zile la doi tineri din Germania. Acolo m-am certat cu ei şi cu mama cine a semnat. Am întrebat pentru ce au luat-o, pentru organe? Nu mi s-a zis nimic niciodată. Chiar şi Monica ştia că are o soră”, a declarat pentru AiR , Cristina Negrea, mama fetelor. Bunica acestora, acuzată şi pentru abandonarea fetiţei care a murit spune că ea nu ştie nimic despre adopţia celeilalte fetiţe. „Eu nu am nici o hârtie nici de la tribunal şi nici de la Direcţia de protecţie a copilului, Nu ştiu unde sunt. Poate le-am aruncat sau le-am ars cu alte hârtii. Directorul spitalului a dat-o în judecată pe fiică-mea (mama fetelor – n.r.). Ţi-am dat copie după certificatul de naştere. Au venit mai multe citaţii. Nu ştiam adresa fetei mele din Maramureş. Nu am văzut nicodată fetiţa aia care a fost dată, dar am auzit că era foarte frumoasă şi că oamenii ăia doi din Germania îs medici”, a spus Rozalia Cismaş. În mod bizar, asistentul social de la primăria Teremia Mare spune că nu ştie nimic despre acest caz, din aceeaşi familie. „Despre adopţia Alexandrei nu am auzit. Eu nu ştiu nimic despre fetiţa aceasta. Nu am nici un fel de act. În 2001, lucram la primărie, dar nu ştiu despre caz”, a declarat Eva Lupaş, asisten social al primăriei timişene din Teremia Mare.  Un punct de vedere al DGASPC Timiş nu a putut fi luat până la ora publicării.

Fetiţa din Arad, condamnată la moarte de autorităţi, medici şi familie

Secretele unei morţi anunţate

 

O moarte prin autoînfometare, cea a Monicăi Cismaş de numai 12 ani, dezvăluie drama famiililor sărace şi a părinţilor care trebuie să plece la muncă în străinătate sau să fure pentru a-şi creşte copiii. A trebuit să moară un copil pentru a se dovedi că în România asistenţa socială, protecţia copilului, medicii şi poliţia sunt nepăsătoare şi depăşite de astfel de situaţii. În plus, în cazul Monicăi, există in conflict serios între mama şi bunica acesteia. În spatele conflictului, stă un adevăr şocant: în timp ce Monica a fost abandonată în spitale, sora acesteia, Alexandra, a fost adoptată de către o familie din Germania, contrat legii adopţiilor din România. Cristina Cismaş, mama fetelor, o acuză pe bunica lor că ar fi vândut-o pe cea de-a doua fetiţă, cu ştiinţa celor de la Direcţia Pentru Protecţia Copilului Timiş.

Dezinteres pe toate fronturile

Cristina Negrea, "mama denaturata" sau victima a institutiilor, a presei si a propriei familiiPe 23 septembrie, o fetiţă de 12 ani a murit, după ce a căzut într-o depresie acută. Fata a refuzat să mai mănânce încă din vara anului trecut. Starea de sănătate s-a deteriorat atât de mult încât a ajuns să fie dusă la şcoală în cărucior pentru persoanle cu handicap. De abia atunci, asistentul social al primăriei din Teremia Mare, judeţul Timiş, la sesizarea învăţătoarei a luat primele măsuri. Monica a fost internată la Spitalul Louis Ţurcanu din Timişoara, în octombrie 2010. La Timişoara, la spital, Monica a petrecut şase luni. Între timp nici măcar bunica, care teoretic o avea în îngrijire, nu a mai vrut să ştie de ea. Abandonată în spital, copila a fost transferată la Spitalul Judeţean din Arad, pentru că mama ei, Cristina Negrea, avea domiciliul în comuna arădeană Fântănele. Medicii de la spitalul din Timişoara, în special şeful ATI, doctorul Adrian Crăciun a continuat să se intereseze de starea fetiţei şi să trimită medicamente celor din Arad, conform spuselor mamei. Toată lumea o acuză pe Cristina Negrea că este o mamă denaturată care şi-a abandonat fiica. Acesta însă susţine că şi-a vizitat copilul de câte ori a putut. Mai mult a muncit trei luni şi în Italia în încercarea de a face nişte bani pentru a-şi ajuta fata şi ca să încerce să o ducă la tratament în străinătate.

În realitate, fetiţa a avut personal medical, asistenţi sociali şi voluntari în jurul ei tot timpul. De aceea este inexplicabil cum a ajuns să cântărea numai 10 kilograme. Monica Cismaş a fost menţinută în viaţă cu ajutorul perfuziilor, a tubului gastric, pe unde era hrănită, şi a plămânului artificial. În ultimele luni fetiţa a fost luată în grijă de serviciul de asistenţă socială al spitalului din Arad. Vineri, organismul fetiţei care suferea deja de un refuz patrologic de a se mai hrăni şi de a vorbi, a cedat definitiv.

O bunică fără scrupule

Eva Lupaş, asistentul social al primăriei din Teremia Mare, de unde a început drama fetei, susţine că autorităţile din comună şi-au făcutCristina Negrea (s) bunica Rozalia Cismas (m) si Eva Lupas asistent social din Teremia Mare (d) datoria. Din păcate, în ceasul al treispezecelea. “Eu cu mama fetei nu am avut contact. Cu bunica am avut treabă căci ei i-a rămas în îngrijire. Şcoala a sesizat că copilul are probleme de sănptate şi este dus în scaun cu rotile. Am obligat bunica să o ducă la spital căci financiar stătea nicicum. A ajusn copilul la spital, bunica s-a dus, poate, o dată sau de două ori dar pe urmă nu a mai vizitat-o. Avem declaraţia ei că nu îşi asumă răspunderea asupra îngrijirii copilului. I s-a făcut fetei plasamentul în regim de urgenţă în absenţa mamei. Domiciliul mamei din buletin era de Arad, aşa că au preluat arădenii cazul, pentru că nimeni nu vrea copii care nu îi  aparţin. Şcoala nu are psiholog. Avem un învăţător care a terminat şi psihologia dar nu lucrează ca şi consilier psihologic la şcoală. Am mai apelat în câteva situaţii, puţine, dar depinde de bunăvoinţa doamnei, care nu e obligată. În acest caz a fost învăţătoare a copilului. Fetiţa a făcut clasele întâi şi a doua la Fântânele în Arad şi pe urmă a fost mutată la Teremia. Şcoala nu are oricum acces pentru scaune de handicapat. Doar primăria are”.

Medicii nu pot ţine locul psihologului

Medicii din Timişoara s-au luptat pentru a menţine fata în viaţă. Nu acelaşi interes l-au avut şi cei de la Direcţia pentru Protecţia Copilului Timiş, dar cel mai grav, psihologii care ar fi putut deveni slavatorii fetiţei, dacă reuşeau să o scoată din depresie şi din starea de negare. Reprezentanţii Direcţiei pentru Protecţia Copilului Timiş susţin că ăn luna octombrie 2010, cazul a fost sesizat DGASPC Timiş de către reprezentanţii Spitalului LoiusŢurcanu, sectia NeuroPsihiatrie Infatilă, deoarece fetiţa a fost părăsită în spital de către bunica maternă care o internase pentru evaluare şi tratament. S-a instituit măsura plasamentului în regim de urgenţă, iar ulterior, plasamentul într-un centru specializat din Timişoara. Copilul a fost îngrijit în centru aproximativ 3 săptămâni, timp în care starea de sănătate nu s-a îmbunătăţit, iar copilul a fost reinternat la spitalul Loius Ţurcanu, secţia de terapie intensivă. DGASPC a informat telefonic mama copilului, care era plecată la muncă în străinătate. Mama a ajuns în cel mai scurt timp acasă şi a rămas să îngrijească copilul pe toată perioada internării. În cele aproximativ trei luni de spitalizare funcţiile vitale ale fetei fiind menţinute cu ajutorul aparatelor.

 

Reprezentanţii instituţiei spun că s-au ocupt şi de partea psihologică dar şi de înacdarea fetei ca personaă cu handicap. „…specialiştii DGASPC  Timiş au realizat evaluarea complexă a cazului, copilul şi mama au fost incluşi într-un program de consiliere psihologică, au fost sprijiniţi din punct de vedere material  cu materiale sanitare şi  medicamente şi s-au realizat demersurile necesare pentru încadrarea în grad de handicap, ulterior, mama devenind asistent personal al copilului. La solicitarea scrisă a mamei, instanţa de judecată a aprobat reintegrarea familială a fetiţei, iar in luna martie 2011, copilul a fost transferat la spitalul din Arad, împreună cu mama sa. În momentul în care starea de sănătate a copilului s-a agravat şi a survenit decesul, fetiţa era reintegrată în familie, practic în grija mamei, care avea domiciliul în judeţul Arad, deci DGASPC Timiş nu are nici o responsabilitate vis-a-vis de ceea ce s-a întâmplat”, se arată într-o informare a DGASPC Timiş.  Mama fetiţei spuen insă că „Trebuia să mă rog de psiholog sa vina la fată, venea şi stătea două sau trei secunde, o întreba cum se simte, iar Monica nu voia sa vorbească cu ea. Asta a fost asistenţa psihologică. Nu am fost asistent personal al copilului, cât timp a fost la centru în Timişoara mi s-a zis să fac actele pentru ajutorul de handicap când deja era foarte bolnavă. Însă nu am apucat să le depun. După ce am avut proces cu Direcţia Copilului, am primit fata înapoi, dar nu am primit niciodată vreun document oficial cum că eu aş fi asistent personal pentru ea. Nu am semnat aşa ceva. În Arad, am reînceput să fac actele, am dat o groază de bani pe documente şi pe deplasări. Doctoriţa din Arad mi-a zis că degeaba fac actele că până vin banii Monica moare oricum. Am făcut alte acte dar am renunţat să le mai depun. Nu am primit nici un ban pentru copil. Nu am semnat nimic cum că aş fi asistent personal al copilului nici la Arad şi nici la Timişoara. Am două copii de certificat de handicap al copilului. Atât. Am vrut să duc copilul în Ungaria la consultaţie. Salvarea costa 600 de euro. Însă mi-au zis că nu îmi garantează că ne aduc şi înapoi. Medicii din Ungaria au zis că în stadiul ăsta ei nu mai pot face nimic şi nu am mai dus-o”.

 

Cei din Arad susţin că fata a ajuns în această stare fizică şi psihică din lipsa mamei.

“Asistenţii sociali au venit, medicii au îngrijit-o, dar afecţiunea mamei a fost principalul factor care a afectat-o pe fetiţă. Psihologul a încercat tot felul de terapii, insă fetiţa a fost închisă în ea, avea momente în care comunica şi momente în care refuza pe oricine”, a declarat Florina Margea, voluntar la centrul de plasament, care s-a ocupat de fetiţă un timp. Cristina Negrea, mama fetiţei, susţine însă altceva. Blamată că şi-a abbandona copilul şi ar fi fugit în Spania, atât ea cât şi rudele soţului din judeţul Arad au ajutat-o pe fată cât au putut. “Familia nu a abadnonat-o pe Monica. Să mă acuze pe mine că de trei luni nu am fost. Ori eu, şi am atâţia martori, sunt aici dinainte de Crăiciunul din 2010. De atunci am stat aici, am fost şi la fată. Când am aflat vestea că a murit earm în piersicăria de aici din sat, unde lucrez. Dar familia bărbatului din Fântânele, judeţul Arad, au fost săptămânal, în fiecare dumincă la ea. Iar despre mine au zis că sunt fugită în Spania. Îi duceau pampers şi late lucruri pe care bărbatul meu i le trimitea din Italia. Familia se ocupă şi de mormântare. Mama (bunica fetei – n.r) tot timpul mi-a cerut bani pentru fată şi i-am trimis sau dat cât am avut. Însă la Monica, bunică-sa i-a spus că eu am părărsit-o şi că nu o mai iubesc şi am lăsat-o să fie dusă în centrul de plasament să moară. Fata a refuzat să mai vorbească cu mine la telefon. După ce nu şi-a mai putut folosi mâinile, sunam degeaba căci nimeni din spital nu lua telefonul fetei să răspundă la el. Aşa a fost şi în noaptea când a avut hemoragie pe nas şi pe gură. Am sunat de mai multe ori, dar nu a răspuns nimeni. Fata nu putea căci nu îşi mai mişca mâinile. Telefonul a rămas în sertarul de la spital”, a declarat mama fetei decedate.

În schimb bunica, cea care a avut-o în grijă pe fată şi-a găsit o scuză pentru a nu-şi mai vizita nepoata. “Eu nu am fost să o mai văd pentru că sunt prea bolnavă şi nu mă pot deplasa”, a spus bunica fetei, Rozalia Cismaş.

 

Sărăcia, nebăgată în seamă de autorităţi

Sărăcia familiei şi neglijenţa autorităţilor au trimis-o pe Monica la ceruri. Mama a încercat să facă bani pentru a-şi ţine copilul în viaţă. Disperarea a împinso şi să plece la muncă în străinătate şi chiar să fure fier vechi, în România. “Anul trecut am mers după fier vechi cu un nepot şi am luat nişte piese de pe jos. Ne-a prins paznicul şi ne-a cerut 50 de milioane de lei vechi la fiecare. Nu am avut banii ăştia, aşa că mi-a fpcut polişia din Sânnicolau Mare dosar şi apoi anul ăsta ma ajuns la tribunal. Am primit doi ani de închisoare cu suspendare”, recunoaşte Cristina Negrea. Ea şi-a încercat norocul şi la munci necalificate în străinătate, aşa cum fac mulţi români ai căror copii rămân în grija rudelor sau ajung în centre de plasament. Ea nu a lispsit din ţară decât trei luni. „ În Italia am muncit mai întâi la ardei. Nu m-au plătit decât 500 de euro pe lună şi trăgeam non-stop. Apoi ma prins o familie care avea sere de rosii. Am mers în Italia o singură dată la muncă în septembrie 2010 şi m-am întos înainte de Crăciun. În rest am lucrat în Aradul Nou şi în Fântânele”, a mai spus mama fetiţei.

 

Ultimii cinci ani au fost marcaţi de creşterea numărului de copii care şi-au pus capăt zilelor. Fenomenul a luat amploare mai ales odată cu plecarea românilor care au luat cu asalt porţile Europei în căutarea unui loc de muncă. Copiii au rămas fie în grija bunicilor, fie în grija unuia dintre părinţi sau în centre de plasament. Sunt cunoscute cel puţin 8 cazuri în care copiii şi-au luat viaţa din dor pentru părinţii plecaţi. Zeci de mii de copii sunt nevoiţi să crească fără unul sau ambii părinţi pentru că aceştia sunt plecţi la muncă în străinătate. Potrivit Ministerului Muncii aceşti copii sunt crescuţi de rude, ajung în centrele de plasament sau, mai grav, pe străzi. Numărul copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi să muncească în străinătate depăşeşte 85.000, iar dintre aceştia 25.000 au ambii părinţi peste hotare. 23.000 de minori au rămas în grija rudelor până la gradul IV, iar alţi 1.000 au intrat în sistemul de protecţie specială. Astfel, 176 sunt la asistenţi maternali, aproape 200 în centre de plasament, în timp ce peste 300 nu beneficiază de nicio măsură de protecţie. Despărţirea de părinţi a avut în multe dintre cazuri efecte foarte grave asupra copiilor. Potrivit datelor oficiale, aproape 3.000 de copii au fost abuzaţi, neglijaţi sau exploataţi în primele trei luni ale anului.

Corina Cretu, membru al Parlamentului European a sesizat problema inca din 2009

Corina Cretu, membru al Parlamentului European a sesizat problema inca din 2009

Şi instituţiile de la Bruxelles au cunoştinţă despre fenomen. Corina Creţu, membru al Parlamentului European atrăgea atenţia asupra cestui fenomen încă de acum doi ani. „La dezbaterea în plenul Parlamentului European a situaţiei copiilor migranţilor din UE, am susţinut următoarea intervenţie:… În general, după cum relevă toate studiile în materie, starea psihică a copiilor ai căror parinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate este negativă, ajungându-se până la suicid, pentru că se simt abandonaţi şi nefericiţi. Din păcate, în zonele din România de unde provine masiv forţa de muncă emigrată – mediul rural şi orasele mici si medii – circa 85% din şcoli nu au psiholog”, a arătat europarlamentarul român Corina Creţu.

Cazul Monicăi Cismaş a reuşit să provoace reacţii şi la Bucureşti. Acolo unde s-au constatat nereguli şi lipsă de comunicare între autorităţile plătite să se ocupe de astfel de cazuri iar controale vor avea loc atât în Timiş cât şi în Arad. Elena Tudor, director general al Direcţiei Generale Protecţia Copilului, din cadrul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), a declarat că, după moartea Monicăi Cizmaş, instituţia va propune modificarea legislaţiei din domeniu, astfel încât să poată fi monitorizaţi primarii, iar autorităţile locale vinovate să poată fi sancţionate, de acum încolo. “Vom propune modificarea legislaţiei pentru a monitoriza primarii, dar şi părinţii care îşi abandonează copiii”,  a declarat Elena Tudor. Imediat după ce au aflat despre cazul fetiţei Monica Cizmaş, din Teremia Mare, judeţul Timiş, cei de la Direcţia Generală pentru Protecţia Copilului au cerut lămuriri de la autorităţile locale, care ar fi trebuit să se ocupe de caz.

“Din analiza documentelor puse la dispoziţie de Direcţia judeţeană pentru protecţia copilului (DGASPC) Arad şi în urma discuţiilor purtate cu cei de la DGASPC Timiş a reieşit că cele două instituţii deţin informaţii contradictorii şi nu au colaborat”, a mai spus Elena Tudor. Directoarea Tudor a mai explicat că astfel de cazuri regretabile apar fiindcă Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului nu conţine sancţiuni pentru autorităţile administraţiei locale , mai exact serviciile publice de asitenţă social, care nu-şi îndeplinesc atribuţiile. Ministerul Muncii va propune modificarea Legii 272 astfel încât să poată fi monitorizaţi părinţii care îşi abandonează copiii, dar şi primarii.

Share
Continue Reading

Finanţări ilegale pentru clubul lui Marian Iancu

Ingineriile financiare au retrogradat Poli  Timişoara

Zeci de mii de timişoreni s-au lăsat manipulaţi de către conducătorii clubului de fotbal şi de către administraţiile locală şi judeţeană, ieşind în stradă pentru a susţine echipa de fotbal Poli Timişoara. În spatele acestui şantaj sentimental mocneşte însă un scandal financiar care loveşte în Finanţele timişene şi despre care DNA are mai multe dosare în lucru.

 

Ostaficiuc, presedinte CJ Timis (s), prefectul Mircea Bacala si primarul Timisoarei, Ciuhandu

Ostaficiuc, presedinte CJ Timis (s), prefectul Mircea Bacala si primarul Timisoarei, Ciuhandu

Poli Timişoara a fost sancţionată de către Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) de la Lausanne. Instanţa a decis să menţină decizia luată de Federaţia Română de Fotbal şi să lase echipa bănăţeană în liga secundă. În aceste condiţii, Poli Timişoara va activa anul viitor în Liga a II-a şi va încerca să obţină din nou promovarea pe prima scenă a fotbalului românesc. Timişoara va fi urmată în divizia a doua şi de cei de la Gloria Bistriţa. Iar FC Bihor va rămâne de asemenea acolo unde a jucat şi anul trecut. Chiar dacă nu au spus-o concret, oficialii timişoreni cred că TAS a fost influenţată de interese mult mai mari în acest caz. Antrenorul secund al lui Poli, Vali Velcea, a afirmat că rămâne la echipă şi că nu întotdeauna deciziile luate sunt conforme cu realitate. „Da, rămân la Poli, sunt timişorean, am fost împreună cu jucătorii din această echipă. Din păcate, nu întotdeauna deciziile luate sunt în conformitate cu realitatea”, a declarat Velcea. El a mai spus că e de aşteptat ca unii jucători să mai plece, dar că tinerii care sunt la club pot să joace cu succes pentru a duce Poli din nou în Liga I chiar de anul viitor.

Au apărut şi primele reacţii din partea patronului de club, dar şi din partea autorităţilormlocale şi judeşene, care au aprobat în ultimii ani alocarea mai multor milioane de euro din bani publici, pentru susţinerea clubului de fotbal. Finanţări ilegale, în condiţiile în care firmele lui Iancu aveau datorii către stat, lucru cunoscut la ANAF dar şi de către Consiliul Local Timişoara şi Consiliul Judeţean Timiş.

Vicperimarul Timişoarei Adrian Orza se aştepta la acest verdict din partea Tribunalului de Arbitraj Sportiv (TAS), dar doreşte să vadă motivarea respingerii apelului formulat de Poli Timişoara. În funcţie de această motivare, municipalitatea va decide dacă va continua şi pe viitor relaţia cu conducerea clubului de fotbal. “Trebuie să vedem motivaţia respingerii apelului pentru că în funcţie de asta vom şti pe ce coordonate se va menţine relaţia oficială cu cei care diriguiesc clubul. Poate fi o respingere a apelului pe formă sau pe fond. Dacă e pe formă, e greu să cred că vom mai colabora. Pe de altă parte, va trebui să susţinem Poli din perspectiva faptului că au nişte grupe de copii care au obţinut perfomanţe şi pe care se poate construi un viitor”, a afirmat Adrian Orza. Constantin Ostaficiuc, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, doreşte o întâlnire cu Marian Iancu şi crede că, din acest punct în care se află echipa, trebuie să înceapă o reconstrucţie a fotbalului timişorean. „Trebuie să avem o discuţie cu echipa BKP, cu domnul Marian Iancu, să vedem ce planuri sunt din punctul lor de vedere, să vedem ce doresc şi să vedem ce facem mai departe”, spune Constantin Ostaficiuc, preşedintele CJT. Acesta caracterizează situaţia actuală drept „un mare necaz, o mare tristeţe” dar este optimist. „Pe această temă şi din acest punct trebuie să începem o reconstrucţie pentru Timişoara, o reconstrucţie a fotbalului timişorean”, a adăugat preşedintele CJT.

Marian Iancu in fata consilierilor locali si judeteni din Timis

Marian Iancu in fata consilierilor locali si judeteni din Timis

Marian Iancu se contrazice însă până şi în privinţa datoriilor pe care le are către stat, principalul motiv care a dus la retrogradarea echipei. Marian Iancu pare mai supărat ca niciodată după anunţarea deciziei TAS. El a anunţat că nu va mai investi niciun leu în fotbal. Mai mult, Iancu a declarat că va mai vinde o serie de jucători pentru a plăti datoriile către ANAF. “Aştept motivarea celor de la TAS. Oricum, nu mai contează, dar măcar să văd şi eu. Îl las pe Mircea Sandu să îşi conducă mai departe mizeria asta de fotbal. Vom vedea ce va fi. Eu nu mai investesc niciun ban în fotbal, mergem în Liga a II-a şi vedem ce vom face. Eu nu pot să plec mâine de la echipă, pur şi simplu pentru că nu se poate, dar într-un timp scurt sper să devin un acţionar minoritar. Poli Timişoara va merge mai departe, dar fără Marian Iancu. Acum e devreme să spun ce fac, ce vând, ce se întâmplă, o sa stăm câteva zile şi o să căutăm soluţii. Dar poziţia mea rămâne clară: sunt total lipsit de motivaţie şi nu voi mai băga la echipă niciun ban. Voi vinde jucătorii importanţi ca să achit datoria de 700.000 de euro către ANAF”, a declarat Marian Iancu. Echipa a ajuns în liga a doua, Iancu va deveni (aproape) sigur persona non-grata în fotbalul românesc. În aceste condiţii este de înţeles reacţia celor care au băgat în ultimii ani zeci de milioane de euro în Poli. Principalul punct care va afecta jocul echipei în sezonul viitor se referă la plecarea unor noi jucători.  Este cel de-al doilea val, după cel al stranirerilor. „În urma deciziei T.A.S. din 18 iulie 2011, care a reţinut tardivitatea judecării cauzelor împotriva U.E.F.A. şi F.R.F., am hotărât următoarele: Jucătorii importanţi care au făcut dovada calităţilor lor, precum Pantilimon, Goga, Bourceanu, Sepsi şi Tameş vor fi vânduţi sau vor deveni coproprietate. Din sumele încasate vom achita, în primul rând, datoria la buget pe anul 2011, în jurul sumei de 800.000 de euro. De asemenea, vom plăti şi alte obligaţii care au izvorât din activitatea curentă a clubului pe anul 2011. Jucătorului Sorin Ghionea, căruia i-am promis că va rămâne la Politehnica Timişoara doar în cazul activării în Liga I, a avut contractul scadent la 30 iunie a.c. Ne vom ţine promisiunea faţă de el şi îi mulţumim că a fost alături de noi”, a anunţat Marian Iancu.

Finanţări ilegale

Încă din anul 2009, Direcţia generală a finanţelor publice Timiş a declanţat un control la firmele lui Marian Iancu. Acelaşi control viza modul în care autorităţile timişorene şi cele judeţene au aprobat finanţări de milioane de euro către club, mai als după apariţia unor acuzaţii privind cheltuirea acestor bani, printre care achitarea leasingului la maşinile de lux ale clubului. La DNA există mai multe dosare deschise pe această temă. În ceea ce priveşte controalele declanşate de către inspectorii fiscali încă din noimebrie 2009, acestea au fost oprite. Surse din cadrul Finaţelor Timiş ne-au declarat că la acel moment, controalele au fost stopate la intervenţia mai multor politicieni locali, printre care şi Constantin Ostaficiuc, preşedinte al CJ Timiş şi preşedinte al filialei PDL Timiş. Conform aceloraşi surse, inspectorul fiscal Gheorghe Daia, care la acel moment conducea Direcţia de Control de la Direcţia de Finanţe, a fost schimbat din funcţie, la cererea lui Ostaficiuc, tocmai pentru că ar fi refuzat să suspende controalele la frimele lui Marian Iancu. Ostaficiuc neagă aceste acuzaţii. “Dimpotrivă, eu am cerut ca acele controale să fie duse la bun sfârşit, să se aplice legea tocmai pentru a nu se ajunge la situaţia la care s-a ajuns. Nu am cerut oprirea niciunui control fiscal. Chiar trebuie ca numele meu să apară în acest articol?”, a fost comentariul lui Ostaficiuc pentru Jurnalul Naţional.

Constantin Ostaficiuc

Constantin Ostaficiuc

Cum a reuşit Iancu să facă determine autorităţile din Timiş să finanze din bani publici clubul, în condiţiile în care firmele sale aveau datorii către stat şi către terţi? Reţeta este una consacrată în cazurile de evaziune fiscală. Divizarea parţială făcută de Marian Iancu la societatea care susţine clubul Poli Timişoara e considerată legală de Tribunalul Timiş, în pofida opoziţiei Fiscului. Din punct de vedere sportiv, discuţia se mută în altă parte. Finanţiştii timişeni au sesizat ANAF vizavi de „ingineria” lui Iancu, care ar putea crea un precedent periculos. În ultima perioadă, la adresa lui Marian Iancu şi a clubului Poli Timişoara s-au înmulţit zvonurile privind neobţinerea licenţei de joc pentru campionatul viitor. Principalii acuzatori, patronul Stelei, Gigi Becali, şi directorul Oţelului Galaţi, Marius Stan, susţin că divizarea societăţii făcută de Marian Iancu ar fi interzisă de regulamentele UEFA şi FRF. Finanţiştii timişoreni afirmă însă că divizarea parţială a fost o inginerie foarte ingenioasă, care se încadrează în limitele legii. Tot ei spun că, de departe, Marian Iancu şi firmele pe care le controlează le-au dat cele mai mari bătăi de cap. „Nu ştiu cine i-a învăţat să facă acest lucru, în mod cert nu cineva din club, dar a fost o chestie extrem de inventivă”, ne-a declarat un inspector din cadrul Direcţiei de Finanţe Timiş. Mai exact, la începutul anului 2011, Marian Iancu a solicitat aprobarea unei divizări parţiale a societăţii care susţine clubul de fotbal, potrivit art. 250 din Legea 31 a societăţilor comerciale. La acel moment, SC FC Politehnica Timişoara SA avea o datorie la Finanţele timişorene de nouă milioane de lei, adică ceva mai mult de două milioane de euro. Prin divizare, Iancu a pasat o datorie de şapte milioane la nou înfiinţata firmă BKP Faber. O dată cu acest pasiv, a transmis şi un activ reprezentând un teren de 20 de hectare în Sacoşu Turcesc. Acest teren a fost executat o dată de Fisc, care nu a reuşit însă să găsească şi cumpărători pentru el. În noua firmă a intrat ca acţionar o altă societate a lui Iancu, BKP Management Invest, care deţine şi 19% la SC FC Politehnica SA. BKP Management Invest pretinde o returnare de TVA, care, spune Iancu, ar acoperi datoria la fisc. „Datoria pentru Finanţele din Timiş s-a mutat acum la Bucureşti, ceea ce ne dezavantajează într-un fel. Pe de altă parte, ne bucurăm că nu mai avem bătăi de cap cu Iancu”, spune acelaşi inspector. Fiscul din Timiş a atacat în instanţă divizarea, însă Iancu a avut câştig de cauză, printr-o sentinţă executorie dată de Tribunalul Timiş în 9 februarie 2011. În 11 martie, divizarea a devenit oficială, fiind înscrisă la Registrul Comerţului. „Existând şi sentinţă dată, se poate spune că totul a fost legal. Din punct de vedere sportiv nu mai e treaba noastră”, ne-a mai declarat finanţistul. Direcţia de Finanţe Timiş a făcut însă o sesizare oficială la ANAF vizavi de „ingineria” lui Iancu, motivată prin faptul că s-ar putea crea un precedent periculos. Din datoria de două milioane de lei rămasă la club, un milion a fost achitat la Finanţe.

Un prim pas al inginerie finanziare a fost asocierea, în anul 2006 , dintre CJ Timiş, Pirmăria Timişoara şi F.C. Politehnica Timişoara. O asociere de cinci milioane de euro. În fapt, asocierea autorităţilor locale s-a făcut cu firma SC Politehnica 1921 Ştiinţa Timişoara & Invest SA, în cazul CJ Timiş şi al Primăriei Timişoara şi cu FCU Politehnica Timişoara & Invest SA , în cazul Primăriei Timişoara. În anul 2008, Constantin Ostaficiuc aprobă prelungirea  “mariajului” dintre firmă şi CJ Timiş. În anul 2009, când au început controalele de la finanţe, edilii timişeni au încălcat legea, continuând finanţarea din bani publici, deşi ştiau că firmele au probleme finanziare. În februarie 2009, Primăria Timişoara şi CL Timişoara aprobă modificarea contractului de asociere din 2006, cu FCU Politehnica Timişoara & Invest SA, prin modificarea numelui firmei, care devine SC Fotbal Club Timişoara SA. Mici detalii de denumire a firmei, prin care CJ Timiş şi Primăria Timişoara au reuşit să cadorisească clubul lui Iancu cu peste 10 milioane de euro, plan cincinal, în mod ilegal. Şi asta pentru că la o simplă verificare, sesizată şi de inspectorii fiscali, toate firmele lui Marian Iancu au diverse datorii. Fotbal Club Timisoara SA, fosta SC Politehnica 1921 Ştiinţa Timişoara & Invest SA, are sechestru pe părţi sociale şi acţiuni şi datorii de peste 16,7 milioane de euro numai în anul 2009, la fel ca şi BKP Management & Invest Group SA, tot cu sechestru din cauza datoriilor. La piramida firmelor se adaugă Fotbal Club Politehnica 2002 Timisoara SA şi noua societate BKP & Faber SA, care are ca şi actina principal chiar BKP Management & Invest Group SA, firmă imobiliară cu datorii mari către stat. În aceste condiţii, singura metodă prin care banii publici puteau ajunge în conturile firmelor lui Iancu era crearea acestor societăţi. Însă, cât timp ele au datorii, edilii din Timişoara şi din administraţia judeţeană au încălcat legea cu bună ştiinţă. Ceea ce explică şi presiunile făcute asurpa inspectorilor fiscali, de a opri controalele la firmele lui Iancu.

Datorii şi în afară

La datoriile către statul român, se adaugă şi alte datorii externe ale clubului timişorean. La începutul acestui an, FIFA soma Poli Timişoara să achite datorii-record, de 2,4 milioane de euro în numai o lună, pentru achiziţii de jucători. Cea mai veche datorie este de 500 de mii de euro plus penalităţi şi datează din 2005, pentru transferul lui Ovidiu Petre de la Galatasaray. Alţi 680 de mii de euro sunt datoraţi, încă din 2008, pentru transferul cehului Lugas Magera. Alte 1,2 milioane de euro sunt datoraţi către Benfica Lisabona, pentru jucătorul Laszlo Sepsi.

 

 

 

Share
Continue Reading

German Justice Abuse: Romanian Child seized four years ago remains in Germany

Nicoleta Trif, age 4, a puppet in the political games between Berlin and Bucharest

Nicoleta Trif, age 4, a puppet in the political games between Berlin and Bucharest

Nicoleta Trif, age 4, illegally held by a German family for four years, will not be returned too soon, back to her natural family in
the village of Giulvaz, Timis county, Romania. On March 31, Gabriela Guţă and Viorel Trif, the natural parents , were heard in Germany, at the city court of Schweinfurt, Bavaria, in a typical Stalinist-style trial. Their hearing lasted  for nearly 5 hours. At the end they were told by the judge that they cannot take their daughter back to Romania. The abusive measure is an illegal sentence issued by another court from the town of Bad Kissingen. The sentence says that their daughter is given for temporary care to Korina Biemueller, the woman who has been abusively keeping little Nicoleta since 2006. Estera Schweitzer and Annelise Jugu, two German citizens of Romanian origin, are being prosecuted in this case, following unproved accusations of child trafficking, made by the Romanian Border Police. Later on, the same institution, the Romanian Border Police, denied the involvement of the
two women in any kind of child trafficking. However, the two are still judged on suspicion of favouring the child trafficking, while the
woman who took the girl to Germany and holds her by force without legal papers and expired passport, appears as a witness for the German prosecution. Incompetence and some hidden interest from both the Romanian authorities and the German ones, have turned the two women into scapegoats. All these despite the fact that the girl was taken to Germany by its natural father and the “adoptive mother” in Germany, Korina Biemuller-Meyer. The underaged girl has been illegally kept in Germany from 2006 until now.
The Biemueller family from Bavaria have been illegally keeping the underaged girl Nicoleta Trif since December 2006. The girl’s natural parents don’t have the financial means to take back their daughter from the German family. First hand German politicians offered a helping hand to the Biemullers: Susanne Kastner, former vice president of the Bundestag, Barbara Stamm, president of the Bavarian Parliament and other politicians from the Christian Democrats in Germany. Promises to return the girl, at the request of parents, have been made since May 2009. The Romanian parents have filed three requests for repatriation, the Romanian authorities had provided money and three plans of return but, however, the girl remains to the German family in Bavaria. Initially, the return was postponed due to the direct intervention of Susanne Kastner, as she admitted herself in an
interview given to Jurnalul National newspaper. And above all, the Romanian authorities have prepared with money and experts to return the girl home, but came across the refusal of the German family that keeps a stolen minor.

 

War on the Schweinfurt Court halls. The natural mother (left) faced Korina Biemueller.

War on the Schweinfurt Court halls. The natural mother (left) faced Korina Biemueller.

On March 31, 2011, the two parents went to Germany to take their child back. Instead they were heard for about 5 hours, and were eventually told that the girl stays at the Biemueller family. Hopeless and in tears, they returned to Romania without even having seen their child. All these because, ignoring all laws, the local court of Bad Kissingen issued an abusive decision which temporarily places the girl to the very family that keeps her illegally. The famous German newspaper Die Welt reported on the process. The decision that the girl stays is nevertheless controversial. The judge Matthias Goebhardt, who had previously condemned Jugu and Schweitzer without evidence, signed the
girl’s placement decision to the German family. He applied a paragraph from a law that refers to children of German nationality, and the desperate measure was taken on March 31, the day when the parents were in Germany, at the hearings, 50 kilometers away from their child. They don’t know anything about their daughter and were not able to get her back.  “We’ve been tricked by the Germans and the Child Protection in Romania, which have promised three times that they will bring the child home. Although we managed to come here, we found out at six o’clock in the evening that we cannot take our child home”, said Viorel Trif , the girl’s father. Under political pressure coming from the German side and other undeclared reasons, the Romanian consulate in Munich played a dual role. They hired a pro bono a German lawyer of Romanian origin, Ana Maria Filimon, who did not even attend the trial, although she was aware of the abusive decision of keeping the girl on German teritory. In addition, the Romanian consulate officials in Munich have repeatedly lied. The day before the trial, they said they were surprised that the Romanian parents were in Germany, declaring
for Jurnalul National newspaper that they did not know anything about this and were not prepared for a return action. The parents had previously notified the consulate in writing on March 24, announcing their intention to take the girl back and requiring assistance to Romanian diplomats in Munich. Another proof of the Romanian officials’ lie is the written answer bearing the header of the Romanian consulate, dated November 5, 2010, by which the consulate is committed inter alia, to “ensure the issuing of the documents necessary for the return of the underaged.” Romanian diplomatic sources declared in Munich last year for Romanian daily newspaper Jurnalul National newspaper that they will issue repatriation documents  and temporary passport for the minor Nicoleta Trif “even at 2 am, if necessary.” The same sources very well knew about the Germans’ plans to keep the girl even by breaking the German law and by ignoring Romanian laws prohibiting international adoptions. Moreover, the General Consul of Romania in Munich, Brandusa Predescu, knows very well the problems of repatriation of minors, as well as the means by which foreigners succeed in getting guardianship over Romanian minors, having been head of the National Authority for Child
Protection in Bucharest in the past. Thus, in a process much like a Franz Kafka novel atmosphere, the Romanian authorities have treated the case with the utmost indifference, while German courts have violated German law and international conventions on child rights. Although birth parents were able, after four years, to raise money and go to Germany after their child, they returned to Romania without her. What is outrageous is the fact that judge Matthias Goebhardt, from Bad Kissingen, who had turned into defendants Estera Schweitzer and Annelise Jugu without evidence, is the same that issued the placement decision of the girl to the
German family that abusively hold her. German politicians, judiciary and media in Bavaria are fighting a psychological war against Estera Schweitzer and Annelise Jugu, despite the parents’ testimony in court that the two women are not responsible for their daughter’s situation and that they had not mediated the child’s arrival in Germany. The Schweitzer-Jugu family keep receiving threatening phone calls and the police often stop them on the grounds of routine checks. The phones are tapped and stakeout teams are swarming around their homes. Child Protection in Germany (Jugendamt) do not make regular checks to the Biemueller family to see the girl’s status. The girl looks more sick than when she was taken to Germany for treatment. The medical documents presented by Korina Biemueller, the women who has taken the girl, show that the child’s health has worsened. Initially taken to Germany for hip dysplasia, the girl now suffers, according to Korina Biemueller’s statements, of psychiatric and cardiac problems. Romanian authorities have tried to return the child three times, each time unsuccessfully. Rodica Negrea, director of the Directorate of
Social Assistance and Child Protection Timis said last year that “the problem has not changed. The girl Nicoleta Trif is still in Germany. Repatriation was not made. We have prepared everything in detail until the last moment and despite these, it was delayed. Deferment comes because of circumstances. Nothing happened. We deal with the repatriation, that is we agreed together with the Romanian consulate in Munich on sending there a specialist who speaks German, for as long as necessary, but we did not get the consent of the family there (i.e.the Biemuller family abusively keeping the girl there for three years) to make friends with the girl. We would have paid all the expenses, absolutely all of them, but… “.

The Romanian Consulate General in Munchen officially misinformed on the case of the Romanian girls and the two women, victims of the German Justice system

Share
Continue Reading

Minora româncă sechestrată acum 4 ani rămâne în Germania

 

Nicoleta Trif, de 4 ani marioneta a jocurilor politice intre Bucuresti si Berlin

Nicoleta Trif, de 4 ani marioneta a jocurilor politice intre Bucuresti si Berlin

Nicoleta Trif, fetiţa sechestrată la o familie din Germania de patru ani, nu va fi adusă prea curând înapoi la familia ei naturală din satul Giulvăz, judeţul Timiş. Pe 31 martie, Gabriela Guţă şi Viorel Trif, părinţii fetei, au fost audiaţi în Germania, la Judecătoria din oraşul Schweinfurt, landul Bavaria, într-un proces tipic stalinist. Aceştia au fost audiaţi timp de aproape 5 ore, pentru ca la final, să li se spună că nu îşi pot lua copilul înapoi. Motivul este o sentinţă ilegală emisă de către o altă instanţă din localitatea Bad Kissingen, prin care fiica acestora este dată în îngrijire temporară către Korina Biemueller, chiar femeia care o ţine sechestrată pe Nicoleta încă din anul 2006. În procesul mediatizat în presa germană, sunt judecate Estera Schweitzer şi Annelise Jugu, două nemţoiace de origine română, cărora poliţia română de froniteră le-a pus gratuit în cârcă faptul că ar fi traficat fetiţa. Ulterior, aceeaşi instituţie a infirmat cazul de trafic precum şi implicarea celor două femei. Cu toate acestea, cele două sunt judecate în continuare pentru suspiciune de favorizare a traficării minorei, în timp ce femeia care a dus fata în Germania şi o ţine cu forţa, fără acte legale şi cu paşaport expirat, apare ca martor al acuzării, al procuratuii germane. Incompetenţa şi anumite interese, atât din partea autorităţilor române cât şi a celor germane, le-au scos ţapi ispăşitori pe cele două femei. Aceasta cu toate că fetiţa a fost dusă în Germania de către tatăl natural al acesteia şi de către “mama adoptivă” din Germania, Korina Biemuller-Meyer. Din 2006 până acum minora se află în Germania fără forme legale.

Din decembrie 2006, familia Biemueller din Bavaria o ţine sechestrată pe minora Nicoleta Trif. Părinţii naturali ai fetiţei nu au banii pentru a-şi recupera copilul de la familia la care micuţa se află în Germania. În cazul acesteia s-au implicat politicieni de primă mână ai Germaniei: Susanne Kastner, fost vicepreşedinte la Bundestag-ului, Barbara Stamm, preşedinte al Parlamentului landului Bavaria şi alţi politicieni din Partidul Creştin-Democrat german. Promisiuni de repatriere a fetiţei, la cererea părinţilor naturali s-au făcut încă din luna mai a anului 2009. Părinţii români au formulat trei cereri de repatriere, autorităţile române au pus la dispoziţie bani şi trei planuri de repatriere dar, cu toate acestea, fata rămâne la familia din Bavaria. Iniţial, repatrierea a fost amânată la intervenţia directă a Susannei Kastner, dupăcum a recunoscut chiar ea, într-un interviu pentru Jurnalul Naţional. Culmea, autorităţile romîne au pregătit bani şi specialişti pentru a readuce fata acasă, însă s-au lovit de refuzul…familie germane care o ţine sechestrată pe minoră.

Razboi pe holul tribunalului din Schweinfurt. Mama naturala (stanga) si Korina Biemueller.

Razboi pe holul tribunalului din Schweinfurt. Mama naturala (stanga) si Korina Biemueller.

Pe 31 martie 2011, cei doi părinţi s-au dus în Germania să îşi ia copilul înapoi. S-au trezit însă audiaţi aproape 5 ore, iar la final li s-a spus că fata rămâne la familia Biemueller. Cuprinşi de disperare şi cu lacrimi în ochi aceştia s-au întors în România fără a-şi fi putut vedea măcar copilul. Asta din cauza unei decizii abuzive date de judecătoria locală din Bad Kissingen, care ignorând orice lege, a dat o hotărâre prin care plasează temporar fetiţa tocmai la familia care o ţine forţat. Reputatul ziar german Die Welt a relatat despre proces. Hotărârea privind rămânerea fetiţei este cel puţin discutabilă. Judecătorul Matthias Goebhardt, acelaşi care le-a condamnat fără probe pe Jugu şi Schweitzer, a semnat hotărârea de plasare a fetei la familia din Germania. El a aplicat însă un paragraf de lege care se referă la copiii de naţionalitate germană, iar măsura disperată a fost luată chiar pe 31 martie, ziua în care părinţii naturali se aflau în Germania, la audieri, la nici 50 de kilometri de propriul copil despre care nu mai ştiu nimic. Şi pe care, evident, nu l-au putut lua acasă.

“Am fost păcăliţi şi de către nemţi şi de către Protecţia Copilului din România, care ne-a promis de trei ori că ne vor aduce copilul acasă. Cu toate că am reuşit să venim până aici, am aflat la şase seara că nu ne putem lua acasă propriul copil”, ne-a declarat Viorel Trif, tatăl natural al fetei. Sub presiune politică din partea germană şi din alte motive nedeclarate, Consulatul Român din Munchen a jucat un rol dublu. A angajat “pro bono” un avocat german de origine română, Ana Maria Filimon, care nici măcar nu s-a prezentat la proces, deşi ştia de decizia abuzivă de reţinere a fetei pe teritoriul german. În plus, oficialii consulatului român din Munchen au minţit în mod repetat. Cu o zi înaintea procesului, aceştia s-au declarat surprinşi că părinţii români se află în Germania, declarând pentru Jurnalul Naţional că nu ştiu nimic despre acest lucru şi nu sunt pregătiţi pentru o acţiune de repatriere. Aceasta, deşi aveau o notificare scrisă din partea părinţilor, transmisă consulatului pe data de 24 martie, prin care cei doi anunţau intenţia de a-şi recupera fata şi cereau asistenţa corpului diplomatic român din Munchen. O altă dovadă clară a aceleiaşi minciuni este răspunsul scris, cu antentul consulatului român, datat 5 noiembrie 2010, prin care consulatul se angaja, printre altele, să “asigure emiterea documentelor necesare repatrierii minorei”. Surse diplomatice române din Munchen au declarat şi anul trecut pentru Jurnalul Naţional că vor emite acte de repatriere şi paşaport temporar pentru minora Nicoleta Trif “chiar şi la ora 2 noaptea, dacă e necesar”. Aceleaşi surse ştiau însă foarte bine despre planurile nemţilor de a păstra fata chiar şi încălcând legile germane şi ignorând legea română care interzice adopţiile internaţionale. De altfel, consulul general al României la Munchen, Brânduşa Predescu, cunoaşte extrem de bine problematica repatrierii minorilor, dar şi metodele prin care străinii reuşesc să obţinădrept de îngrijire sau tutelă a minorilor români, ea conducând în trecut chiar Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului din Bucureşti.

Astfel, într-un proces rupt parcă din romanele lui Franz Kafka, autorităţile române au tratat cazul cu maximă indiferenţă, în timp ce judecătorii germani au încălcat dreptul german cât şi convenţiile internaţionale privind drepturile copilului. Cu toate că părinţii naturali au reuşit, după patru ani să strângă bani şi să ajungă în Germania, aceştia s-au întors în România tot fără copil. Culmea este că, judecătorul Matthias Goebhardt, din Bad Kissingen, care le-a transformat în inculpaţi fără probe pe Estera Schweitzer şi Annelise Jugu, este şi cel care a emis decizia de plasament a fetei la cei care o ţin cu forţa. Politicienii germani, justiţia şi presa din landul Bavaria duc un război mediatic şi psihologic împotriva Esterei Schweitzer şi a Annelisei Jugu, chiar adca parintii naturali au marturisit la tribunal că cele două femei nu sunt vinovate pentru situaţia în care a ajuns fetiţa lor şi că nu au intermediat mutarea copilului la familia germană. Familia Schweitzer-Jugu primeşte telefoane de ameninţare iar poliţia îi opreşte des pe motive de controale de rutină. Telefoanele sunt ascultate iar echipe de filaj mişună în jurul reşedinţelor acestora.

Protecţia copilului din Germania (Jugendamt) nu face verificări regulate la familia Biemueller pentru a vedea starea fetiţei. Fata pare mult mai bolnavă decât atunci când a fost dusă în Germania la tratament. Din actele medicale prezentate de către Korina Biemueller, cea la care stă fata, rezultă că starea de sănătate a copilului s-a agravat. Dusă iniţial în Germania pentru o displazie de şold, fetiţa suferă acum, conform declaraţiilor nemţoaicei şi de probleme psihice, de adaptare dar şi de probleme cardiologice.

Autorităţile române au încercat repatrierea de trei ori, de fiecare dată fără succes. Rodica Negrea, director al Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş declara anul trecut că “datele problemei nu s-au schimbat. Fetiţa Nicoleta Trif este tot în Germania. Repatrierea nu s-a făcut. Am pregătit totul în detaliu până în ultimul moment şi, cu toate astea s-a amânat. Amânarea vine din cauza circumstanţelor. Nu s-a întâmplat nimic. Noi ne ocupaăm de repatriere, în sensul că am stabilit împreună cu Consulatul Român din Munchen, să meargă un specialist de la noi, un vorbitor de limba germană, să stea cât e nevoie acolo, însă nu am primit acordul familie de acolo (al familiei Biemuller care o ţine pe fetiţă de trei ani n.r.) să se împrietenească cu fetiţa. Toate cheltuielile le-am fi plătit noi, absolut toate, însă….”.

sursa: Jurnalul National

http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/minora-romanca-sechestrata-acum-4-ani-ramane-in-germania-574928.html

Dezinformare oficiala a Consulatului Roman din Muchen

Share
Continue Reading

Roma Stories smashing the headlines

Incredible stories, top quality images and video documents about the life of the Roma minority in Romania, brought through BALKAN INSIGHT:

 

2005 – 2015 THE ROMA DECADE, a Balkan Fellowship for Journalistic Excellence Alumni Initiative, in cooperation with modest contributions of Mircea Opris and Petru Zoltan from Jurnalul National.

Strongly recommended!

http://www.balkaninsight.com/en/gallery/romania-s-roma

http://www.balkaninsight.com/en/gallery-item/discrimination-past-and-present

 

Share
Continue Reading

Consilierul Mafiei, afaceri cu Primăria Timişoara

Mircea Opris, Timisoara

Adrian Mogos, Bucuresti

Adrian Orza (stânga) – viceprimar, Gheorghe Ciuhandu (mijloc) – primar, şi Sorin Grindean (dreapta) – viceprimar negociază direct cu afacerişti dubioşi condamnaţi

Adrian Orza (stânga) – viceprimar, Gheorghe Ciuhandu (mijloc) – primar, şi Sorin Grindean (dreapta) – viceprimar negociază direct cu afacerişti dubioşi condamnaţi

Philip Wesoke i-a sfătuit pe mafioţii Marchese şi Piervinanzi cum să-şi spele banii în America şi în Insulele Cayman. Acum, pe ai cui bani îi plasează în Timişoara?

Primăria Timişoara a concesionat pentru 49 de ani zece hectare în zona centrală a oraşului unei firme americane care este declarată inactivă în Statele Unite. Walco Monceau Group Inc. din Boca Raton, Florida, a primit acest cadou după ce a promis că va investi 30 de mi­lioane de euro în trei parcări subte­rane. Contractul de concesiune dintre firma Primăriei care se ocupă de parcări şi Walco Monceau Group Inc. este ţinut secret de mai-marii oraşului, în ciuda protestelor înaintate public de Federaţia Asociaţiilor de Locatari din Timişoara şi Grupul de Iniţiativă în Promovarea Opiniei Publice.

Consilierii locali au votat în masă asocierea dintre Administraţia Domeniului Public Timişoara şi Walco Monceau Group Inc., care a promis că va construi trei parcări subterane, cu un total de 2.500 de locuri de parcare, în următorii patru ani. Nu se ştie însă de unde va aduce firma americană cei 30 de milioane de euro promişi, ceea ce explică refuzul primarului de a organiza o dezbatere publică, o licitaţie, dar şi de a face publice contractele de asociere şi de concesiune dintre ADP şi firma ame­ricană.

Cine sunt misterioşii investitori de la Walco Monceau Group Inc.? La Departamentul de Stat al SUA, divizia pentru corporaţii, firma din Florida apare ca inactivă, în schimb, aceeaşi firmă este extrem de activă, conform propriei pagini de internet, în România, Ungaria, Polonia, Cehia şi Rusia. Companiile, atât cea suspendată în Statele Unite, cât şi cea din Europa de Est, sunt deţinute de Philip Jay Wesoke. Americanul este cel puţin un vizionar, anticipând cu doi ani căderea Zidului Berlinului şi a regimurilor comuniste. Wesoke a abandonat firma din SUA şi a redeschis-o sub acelaşi nume la Budapesta, Ungaria, cu scopul declarat de a ajuta la trecerea de la economiile socialiste la cea capita­listă în ţările amintite. Anul în care Wesoke a deschis firma în Europa de Est este 1989. Wesoke, conform prezentării de pe site-ul companiei, a început să studieze pieţele est-europene încă din anul 1987, cu scopul declarat de a intra pe aceste pieţe, în domeniile parcărilor şi a infrastructurii.

Trecutul lui Philip Wesoke, autodeclarat specialist în consultanţă financiară şi în atragerea de investitori străini în ţările est-europene, este legat de activitatea de brokeraj şi fonduri de investiţii în SUA. El a început ca broker la bursă în 1977, ulterior lucrând la alte firme de consultanţă financiară. Un detaliu interesant este că Wesoke a fost unul dintre primii care au cumpărat obligaţiuni ale Asociaţiei Naţionale pentru Ipoteci Guvernamentale, obligaţiuni destinate iniţial doar tranzacţiilor între companii ale statului american.

Un document al unei Curţi de Apel din Statele Unite scoate la lumină un amănunt  interesant. Pe 2 mai 1994, Michael Piervinanzi, Daniel Tichio şi John M. Bookhart Jr, care făceau parte dintr-un grup condamnat pentru spălare de bani şi escrocherii cu proprietăţi funciare şi imobiliare şi fraudă bancară, au pri­mit condamnări pentru mai multe delicte, printre care transferul fraudulos a 24 de milioane de dolari din fonduri de investiţii private. Conform acuzării, grupul mafiot a fraudat sta­tul ame­rican, transferând zeci de mi­lioane de dolari de la Irving Trust Company şi Morgan Guaranty Trust Company în conturi din diverse ţări. Acuzaţii au declarat că pentru a tran­sfera banii au apelat la serviciile lui Philip Wesoke.

În toamna lui 1988, un grup al Mafiei italiene din SUA, printre care Anthony Marchese şi Michael Pier­vinanzi, a plănuit devalizarea fondurilor de investiţii Morgan Gua­ranty şi Irving Trust Company prin transferarea câtorva zeci de milioane de dolari către bănci din afara SUA.

Documentul Curţii de Apel din SUA: “Marchese şi Pier­vinanzi l-au contactat pe Philip Wesoke, un «consultant financiar» care a mai investit, dar a şi pierdut bani de-ai lui Pier­vinanzi şi anterior. Marchese şi Pier­vinanzi i-au spus lui Wesoke că vor să investească discret între 14 şi 20 de milioane de dolari, bani lichizi, în bunuri neînregistrate de preferinţă în Insulele Cayman. Wesoke trebuia să găsească banca străină. Wesoke i-a dat lui Piervinanzi şi numărul de cont, şi banca către care urmau să se facă transferurile ilegale”.

Tunul a fost dat pe 23 februarie 1989, iar FBI i-a arestat pe membrii grupului o lună mai târziu, exact când Wesoke a redeschis firma falimentară din SUA tocmai în Ungaria.
Aceasta nu a fost singura aventură ilegală a lui Wesoke. Pe 17 ia­nuarie 1992, o instanţă din New York l-a condamnat la 1 an şi 9 luni de închisoare şi 3 ani de supraveghere pentru fraude electronice, pedepsite în Statele Unite mai abitir decât fraudele obişnuite. Guvernul american a trimis o scrisoare instanţei în care preciza că Philip Wesoke a colaborat cu autorităţile într-un alt caz. Posibil cel anterior, pentru că Wesoke era singurul care a participat la fraudă şi nu a fost condamnat. Instanţa însă a observat că atunci, pe când colabora cu autorităţile, Wesoke şi-a găsit timp să mai tragă pe sfoară un număr mare de persoane. Wesoke şi-a ispăşit pedeapsa în închisoarea federală din Montgomery, Pennsylvania. În urma anchetei s-a stabilit că Wesoke nu avea de unde să plătească amenda de sute de mii de dolari, aşa că aceasta a fost redusă la numai 5.000 de dolari. Pe o perioadă de trei ani, Wesoke nu mai avea voie să ia cre­di­te, trebuia să anunţe ofiţerul care-l supraveghea de orice activitate financiară şi să facă un tratament psiholo­gic. La final, judecătorul a decis ca Wesoke să-şi anunţe partenerii de afaceri, printre care un senator ame­rican, că are cazier.

Reprezentanţii firmei americane s-au ferit de presă, dar surse din Pri­mărie au declarat că pentru ur­mătoarea rundă de negocieri Wesoke şi-a anunţat prezenţa şi a cerut la Timişoara cazare “în condiţii similare măcar cu cele de la Hilton şi limuzine pentru transportul dele­gaţiei”. Mai grav este însă că, pentru a doua oară în trei ani, Primăria Timişoara se asociază cu firme ale căror istoric şi reputaţie nu sunt ve­rificate.

Pârnăiaş american, pica-ţi-ar investiţia în ocean
În martie 2007, Philip Jay Wesoke a înfiinţat în Bucureşti firma Euro Water SRL. Un an mai târziu i-a schimbat numele în Walco-Monceau Development SRL şi i-a schimbat sediul de pe Şoseaua Mihai Bravu pe Calea Do­ro­banţilor, unde are sediul şi în prezent. Reprezentantul firmei este Estela Piriu, care, aşa cum rezultă de pe site-ul firmei americane, s-a alăturat echipei în ianuarie 2007. Piriu este prezentată drept consultant în afaceri cu energie pentru firmele care doreau să intre pe piaţa românească şi are legături strânse cu avocaţi şi angajaţi atât guvernamentali, cât şi din administraţia publică locală. Conform aceluiaşi site, Piriu ar fi introdus în România sistemul de coduri de bare care a revoluţionat industria ro­mâ­nească şi a adus ţărişoara noastră în acest mileniu. Pe lângă aceste rea­li­zări, Piriu a mai lucrat pentru o companie italiană de cafea şi pentru o firmă de imobiliare din SUA. Reprezentanta Walco în România este atât de cunoscută, încât o căutare pe Google oferă numai 11 rezultate. Estela Piriu a avut de fapt o afacere cu piese auto împreună cu un iordanian undeva pe Şoseaua Mihai Bravu. Walco-Monceau Development nu a depăşit de la înfiinţare o cifră de afaceri de 5.000 de euro, firma neavând profit în nici un an de la înregistrarea la Registrul Comerţului.

Share
Continue Reading

American MAFIA Consigliere, in business with Timisoara officials

VicemayorAdrian Orza (left) , Mayor Gheorghe Ciuhandu (middle) and vicemayor Sorin Grindeanu set up public money business with US Mafia advisor

VicemayorAdrian Orza (left) , Mayor Gheorghe Ciuhandu (middle) and vicemayor Sorin Grindeanu set up public money business with US Mafia advisor

Mircea Opris in Timisoara, Romania

Adrian Mogos in Bucharest, Romania

American Mafia consigliere Philip Wesoke advised gang-masters Piervinanzi and Marchese how to wash the money in America and the Cayman Islands. Now, Wesoke tries to laundry money in Timisoara, using local officials and Timisoara city hall.

Timisoara City Hall s leased for 49 year, ten acres in the downtown area to an American company that is declared inactive in the United States. Walco Monceau Group, Inc.. in Boca Raton, Florida, received this gift after he promised to invest 30 million euros in three underground parking. The concession agreement between the City firm dealing with parking and Walco Monceau Group, Inc.. is kept secret rulers of the city, despite protests from the public submitted by the Federation of Associations of Owners of Timisoara and the Initiative Group in Promoting Public Opinion.
Local councilors voted for the association of Timisoara Public Domain Administration  and Walco MonceauGroup Inc., which promised to build three underground car parks with a total of 2,500 parking spaces over the next four years. It is not known from where will the U.S. company provide the promised 30 million euros, which explains the fact that Timisoara’s  Mayor refuses to hold a public auction, but also to make public concession contracts of the Association of ADP and the  U.S. company .
Who are the mysterious investors from Walco Monceau Group, Inc..? The U.S. Department of State, Corporate Division, the Florida company that is inactive, however, the same firm is very active, according to its website, in Romania, Hungary, Poland, Czech Republic and Russia. Companies, both suspended in the United States and one in Eastern Europe, owned by Philip Jay Wesoke. Is at least one American visionary, anticipating the fall of the Berlin Wall and two years of the communist regimes. Wesoke U.S. company abandoned and reopened it under the same name in Budapest, Hungary, with the stated aim of helping the transition from socialist to the capitalist economies in the aforementioned countries. The year opened Wesoke company in Eastern Europe in 1989. Wesoke, as described on the company website, he began studying Eastern European markets since 1987, with the stated aim of entering these markets, parking areas and infrastructure.

Philip Wesoke in the past, declared himself a specialist in financial advice and attracting foreign investors in Eastern European countries, is related to brokerage and investment funds in the U.S.. He started as a stock broker in 1977, later worked at other financial advisory firms. An interesting detail is that Wesoke was one of the first to buy National Mortgage Association bonds Government bonds, originally intended only to transactions between companies in the U.S. state.

A document of a United States Court of Appeals reveals an interesting detail. On May 2, 1994, Michael Piervinanzi, and John M. Daniel Tichio Bookhart Jr., who were part of a group convicted of laundering money and land properties and real estate scams and fraud bank received convictions for several offenses, including fraudulent transfer of 24 million dollars of private investment funds. According to the indictment, to defraud the U.S. state mafia group, transferring tens of millions of dollars from the Irving Trust Company and Morgan Guaranty Trust Company in the accounts of various countries.The defendants said to have resorted to transfer money Wesoke Philip.

In autumn 1988, a group of Italian Mafia in the U.S., including Michael Anthony Marchese and Piervinanzi, planned investment funds embezzlement Morgan Guaranty and Irving Trust Company by transferring tens of millions of dollars to banks outside the U.S..

U.S. Court of Appeals document, “Marchese and they contacted Piervinanzi Wesoke Philip, a” financial consultant “who has also invested and lost money but it’s you Piervinanzi before. Piervinanzi Marchese and told him Wesoke they want to discreetly invest between 14 and 20 million dollars, cash, preferably in property registered in the Cayman Islands. Wesoke had to find foreign bank. Wesoke Piervinanzi and gave the account number and the bank were to make illegal shipments.

The cannon was given on February 23, 1989, and the FBI arrested a month later the group members, just as Wesoke bankrupt U.S. company has just opened in Hungary.
This was not the only adventure Wesoke’s illegal. On January 17, 1992, a New York court sentenced him to one year and nine months in prison and three years supervisory electronic fraud, punishable in the United States more than fraud abitir usual. The U.S. government has sent a letter stating that the court has worked with the Philip Wesoke in another case. Possibly the previous one, because Wesoke was the only one who participated in the fraud and was not convicted. But the court noted that when, while working with authorities, Wesoke has found time to shoot the rope a number of people.Wesoke served his sentence in federal prison in Montgomery, Pennsylvania. The investigation established that Wesoke could not have to pay a fine of one hundred thousand dollars, so it was reduced to only $ 5,000. Over a period of three years, Wesoke not be allowed to take loans, had to announce it to the officer who oversee any financial activity and to psychological treatment. Finally, the judge decided to announce Wesoke business partners, including a U.S. senator, he has a criminal record.

U.S. company representatives have been reluctant to press, but City Hall sources said that the next round of negotiations Wesoke announced its presence and asked to Timisoara accommodation “even under similar conditions to those of Hilton and limousines to transport the delegation” . Worse, however, that for the second time in three years, Timisoara City Hall is associated with companies whose history and reputation are not checked.

Pârnăiaş U.S. would fail your investment in ocean
In March 2007, Philip Jay Wesoke company established in Bucharest Euro Water SRL.A year later changed its name to the Monceau-Walco Development Ltd. and changed its headquarters on Calea Dorobantilor Bravu Road, where it is located today.Estela Piriu is representative of the company, which, as shown on the website of the American firm, he joined in January 2007. Brook is presented as a business consultant for energy companies wishing to enter the Romanian market and has close links with both lawyers and government employees and local government. According to the same site, would be introduced in Romania brook barcode system that has revolutionized the Romanian industry and brought our little country in this millennium. In addition to these achievements, the brook has worked for an Italian coffee company and a U.S. real estate firm. Walco representative in Romania is so well known that a Google search gives only 11 results. Estela brook was actually an auto parts business with a Jordanian Bravu road somewhere. Walco-Monceau Development has not exceeded its inception a turnover of EUR 5,000, the company having profits in any year of registration with the Trade Register.

Share
Continue Reading

Aton Transylvania uses political blackmail and influence peddling

A media scandal  hits  the German Chancellery in Berlin, after several internal notes and correspondence from companies Aton Transylvania (Romania) and Aton GmbH (Germany) have been made public. Following the “Wikileaks” trend,  internal documents show how the German and Romanian representatives of Aton corporation are trying to use political leadership in Germany and Romania, to fund election campaigns and manipulate the media.

Company in Romania, Aton Transylvania is heavily monitored by the Romanian intelligence services. A simple reason is the subversive activities of the company. Irrefutable proof is a national policy paper in the summer of 2009.

Of course, the document can be understood using a simple key to abbreviations:

S & S – PR and advertising agency Saatchi & Saatchi, which handles the image of Aton in Romania

X – Paul Milata, CEO of Aton Transylvania

Mr. O. – Ostaficiuc Constantin, president of the Timis County Council and chairman of the PD-L Timis

Mr M and M – Nikolaus Mann, a businessman, was associated with Aton, the latter of which have staged a diversion of funds

Varadean – Ovidiu Varadeanu,  Prima  TV correspondent in Timisoara and a shareholder in a local advertising company

Bota – Dragos Bota, a former journalist, who publishes www.pressalert.ro site, writing pieces only in favor of the Aton, in order to influence investigators and case prosecutor

Mr. Brennecke – Klaus Brennecke, Consul of Germany in Timisoara

Politically, national essay makes direct reference to the possibility of financing election campaigns, and gather personal data, such as family and financial situation of political leaders but also from Bucharest Timis. Among them, Gabriel Oprea (UNPR), then defense minister, Ilie Sarbu, Geoana (then president of  PSD), Crin Antonescu, Gheorghe Ciuhandu or Valeriu Tabara.

Other actions target companies of interest to Aton Transylvania,   Ford Romania and Automobile Dacia for example, employers’ organizations such as Chamber of Commerce, Industry and Agriculture Timisoara and its chairman, businessman Georgica Cornu. Another targets are employers’ organizations in agriculture, the main activity of Aton Transylvania. Companies are mentioned and whose image should be denigrated, they represent competition for Aton on various fields, such as the electricity company Enel.

The traffic of influence is mentioned in relation to local decision-making factors such as directors of Timis and Arad Environment Guard or Environmental Protection Agency.

The report and analysis of local and national media but also how  journalists and former journalistscould be exploited . The most sensitive statement refers to a proposal made by Paul Milata which, in a public concert to be aired manipulated images, denigrated by Nikolaus Ostaficiuc Mann and Constantine. Another extremely serious attempt unauthorized access to the archive is public television TVR to learn about the existence and possible dissemination of material relating to former associate at Aton Transylvania.

The most serious action proposed is aiming  Klaus Brennecke, consul of the German Consulate in Timisoara,  about whom Aton representatives  gathered information prior to coming to Timisoara diplomatic activity but also aiming to discredit him by collecting data about privacy and sexual orientation of the German Consul.

Above is the internal document from Aton, the full version. Only information about the author’s name, indexing and recording number of the report, on page 1 were taken out, for privacy reasons.

Share
Continue Reading