mirceaopris.com

“Ora de Timiş” nu mai dă ora exactă

Început ca un proiect media ambiţios şi promiţător, cu o relativă finanţare din partea omului de afaceri Nicuale Miron, reţeaua “Ora de ştiri”, cea care are “oradetimis.ro” şi se extinde şi în alte oraşe, pare că a pierdut esenţialul. Adică linia editorială echidistantă, cu materiale bazate pe documente, declaraţii ale părţilor ce apar în articole seriose sau sensibile şi alte chestiuni deontologice pe care Robert Şerban, un bun scriitor şi un director editorial echilibrat de ziar online, a încercat să le impună. Am publicat şi eu două materiale în “Ora de Timiş”. Altele nu mi-au fost pulicate şi nu m-am supărat pentru că argumentele lui Robert Şerban, deşi personale şi, implicit subiective, mi s-au părut pertinente. Refuzul unor materiale de ale mele au ţinut de ceea ce Robert Şerban a considerat lacune în documentare sau neluarea punctelor de vedere ale tutror celor implicaţi. Tinând cont că nu am putut face mai mult, m-am retras discret după o scurtă colaborare, ce a ţinut o lună de zile. Despărţire de gentlemen, fără mizerii “pre sau post-operatorii” din ambele părţi.

Interesant este cum cuplul managerial al reţelei “Ora de Ştiri” a pierdut parţial controlul editorial după ce finanţatorul portatului cu filiaţie social-democrată, a impus introducerea unor autori consacraţi, cu o reputaţie nu tocmai imaculată sau chiar făcută praf de propriile acţiuni în care au combinat prea mult influenţa  temporară şi relativă a ziaristului cu vendete şi afacerile personale.

Aşa au început să apară, peste voia şi stilul fairplay al lui Robert Şerban texte şi calomnii, “şpârle şi şopârle” de campanie electorală: texte nesemnate, neasumate, dar ale căror autori transpiră prin porii textului şi prin direcţia atacurilor. Aceeaşi schemă aplicată de vreo 15 ani încoace. Respectivii, se cunosc domniile lor, au rămas fără suportul de a publica în presa centrală, aşa că bun e şi un portal local de ştiri. Asta în anumite cazuri. În altele, unde potul era prea mare şi beneficiarii cereau expunere naţională, autorii au încercat să forţeze apariţia unor texte scrise la comandă în publicaţii naţionale cu tiraj serios, audienţă şi credibilitate. Exemple există. Numai că, fiecare cu reputaţia lui, aşa că încercările de a intra cu textul pe uşa din spate a redacţiilor bucureştene a dat greş. Mission failed! Nasol, mai ales dacă s-a promis apariţia sau scenariul merge mai departe…

Şi iată cum, ceea ce fondatorii Robert Şerban şi Horea Băcanu au dorit să fie un portal echidistant, cu analize pertinente şi investigaţii documentate, s-a transformat într-o hazna a bârfelor şi a şuşanelelor de cafenea, scrise pe picior, de pe telefon sau de pe tabletă.

ŞI iată rodul muncii, un şut direct în “cojones” dat site-ului care s-a dorit cu intenţii bune şi ţinută editorială.

Pentru a găsi un loc în schemă, calomniilor sau limbilor date diverşilor politicieni sau oameni de afaceri s-a re-re-reinventat rubrica neasumată de bârfe, intitulată, cum altfel, “Ora de…zvon”. Mda, nimic nou pe frontul ăsta, nici măcar protagoniştii.

Câteva exemple, pe care nu le comentez şi nici nu dau mai multe detalii. Cel puţin deocamdată:

Gheorghe Ciobanu e atent cu sine şi foarte atent la alţii Aici spun doar atât: tehnica obosită “muşcăm şi ne gudurăm”. Ghiţă Ciobanu nu mai are nevoie şi de alţi consilieri de campanie, indiferent dacă va mai rula o tură cu PDL sau se va întoarce în PSD.

PDL Timiş zice… uş acvilei UNPR!  Întrebări: care PDL? Ăla care nu l-a dorit pe un trasesit politic căruia Ostaficiuc i-a spus “Cu ginerele Dvs nu sunt prieten, am doar o relaţie de afaceri”. Acelaşi traseist care a plâns la înalta poartă a generalului Oprea de la UNPR să fie primit înapoi, pentru că la PSD nu i s-a dat nici o funcţie? Oare vine omul înapoi cu tot cu cei 800 de membri pe care i-a convins peste noapte să treacă de la UNPR la PSD şi acum se cer înapoi. Un fel de Caragiale, dar jalnic. Vă spun eu sigur că poate veni cu 1800 de membri către UNPR sau cu cei 300 care au apărat Sparta, că uşa UNPR Timiş s-a închis definitiv în urma sa, după dezertare, nedemnă de un militar fie şi în rezervă, indiferent la câţi deputaţi şi miniştri ar face antecameră. Garantat!

Valeriu Tabără, mai… scund decât „Piticul”  Iartă-l cu mărinimie, domnule ziarist, căci oricum Tabără nu mai e în cărţi. Am înţeles jocul cu mantă, dar ţinta e aleasă greşit. Parol!

Nelu Balaş ar vrea şi independent! Atenţie! Relaţiile prea apropiate şi pe ascuns, provoacă orbire! Deci lupta dintre emisara lui Sorin Frunzăverde impusă în CJ Timiş şi poştaşul prozelit nu are miză, căci colegiul ăla e ca şi desfiinţat.

Un sake pentru domnu’ Aurică, primar de Tormac!  Nu a ţinut cu primarul Aurică. El zice că cineva a plecat foarte nervos după o negociere în care ultimul cuvânt al primarului de Tormac a fost “Nu!”

Şi exemplele pot şi vor continua, nu doar din “Ora de Timiş”…

 

Share

AiR

http://www.mirceaopris.com

View more posts from this author

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>