România furată: offshore, offset, clawback (1)

Trei cuvinte străine, ce ascund un jaf deloc străin guvernelor care au condus România în ultimele decenii. Zeci de milioane de euro care se scurg în buzunarele unor puteri străine, a unor lobby-iști și a unor intermediari străini dar și români.

România are zăcăminte petroliere evaluate căteva zeci de miliarde de dolari. Câteva companii străine duc o bătălie acerbă pentru a exploata zăcămintele din bazinul Mării Negre, iar spinul din coastă este tocmai legea OFFSHORE. Americanii de la ExxonMobil, care caută hidrocarburi în apele adânci ale platoului continental românesc al Mării Negre alături de OMV Petrom, au confirmat existența unui zăcământ uriaș și au estimat că producția anuală de gaze naturale ar putea fi de 6,3 miliarde de metri cubi, ceea ce ar spori cu 50% producția totală a României. Investițiile in sectorul hidrocarburilor din Marea Neagră vor genera până în 2040 venituri cumulate la bugetul de stat de peste 26 miliarde de dolari și vor aduce un plus de 40 miliarde de dolari PIB-ului României. Asta doar în teorie.

În realitate, jucătorii străini de pe această piață forțează mâna guvernanților români să schimbe prevederile Legii OFFSHORE în favoarea lor, amenințând cu retragerea din schemă, în caz contrar. Un șantaj pentru a face România să se vindă ieftin.

Se discută despre o redevenţă de 3,5%, mult mai mică decât în alte state europene.

OMV Petrom a avertizat autoritățile române că s-ar putea retrage din proiectul de exploatare a zăcământului de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, dacă nu se va schimba Legea Offshore.

„Am spus mereu că, în ceea ce priveşte Marea Neagră, este despre „când” (…) În absența unei modificări a legii offshore, mă tem, pentru prima dată, că trecem de la „când” la „dacă”, a declarat Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.

Anterior, Mark Beacom, directorul general al Black Sea Oil & Gas (BSOG), avertizase că dacă „nu întrevedem restabilirea drepturilor noastre, nu vom exclude posibilitatea de a urma o acțiune juridică”, într-o aluzie evidentă la condițiile de investiție pe care le-a schimbat legea offshore.

BSOG este deținută de fondul de investiții american Carlyle și berd și controlează concesiunea perimetrelor XV Midia și XIII Pelican, din platforma continentală a Mării Negre.

Rezervele din perimetrul IV Neptun Deep sunt estimate la 42 – 84 miliarde de metri cubi, iar cele din perimetrele Midia la 10 miliarde metri cubi.

Ce vor companiile petroliere

După circa doi ani de negocieri asupra termenilor Legii Offshore, în forma finală a acesteia promulgată în 2018 au rămas prevederi cu care companiile petroliere nu au fost de acord, dintre care se remarcă:

  • minim jumătate din gazele extrase să fie vândute pe o bursă din România;
  • pragul de deducere a investiţiilor din impozitele datorate de maxim de 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore, prag considerat restrictiv de companiile petroliere;
  • obligația ca „25% din numarul mediu anual de angajaţi utilizaţi în vederea derulării acordurilor” să fie de cetățenie română și să aibă rezidența fiscală în România.

Pe de altă parte, concesiunea Neptun Deep face obiectul unei potențiale vânzări a participației de 50% pe care a are ExxonMobil, partenerul OMV Petrom. Iar directorul de exploare al grupului OMV , Johann Pleininger, nu a exclus posibilitatea ca subsidiara din România a grupului austriac să participe la o asociere care să cumpere partea americanilor.

De asemeni, Romgaz (SNG) caută consultanți pentru a o asista și reprezenta în „negocierea și după caz achiziția unei cote de participare de la ExxonMobil pe perimetrul offshore XIX Neptun Deep”.

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.