mirceaopris.com

Category: Prensa Latrina

Cei 10 000 de specialiști ai lui Constantinescu

Cata dreptate avea presedintele plangacios (primul plangacios) Emil Constantinescu cand spunea ca el are o armata de 10 000 de specialisti gata sa faca din Romania o superputere economica si nu numai, de care sa se teama toti de la brokerii pe pe Wall Street la mafia rusa care isi bea ceaiul pe terasele din Moscova cat si pe cele de pa malul Tamisei.

Aseara, pe un canal TV, un fost ministru al apararii vorbea despr un posibil (vice) prim-ministru ca nu poate ocupa aceasta functie din cuza ca nu are nici pregatirea si nici experienta necesara. Pai atunci sa luam lumea la bani marunti:

Ce il recomanda profesional pe Traian Basescu sa ia decizii si sa conduca CSAT? Ce ii recomanda pe deputatii din Comisia de Aparare, Siguranta Nationala si Ordine Publica sa ocupe functii-cheie si sa emane legi si amendamente in domeniu, cand educatia lor “militara” se rezuma cel mult la stagiul militar facut sub Dej sau Ceausescu si eventualele colaborari directe sau indirect, pe post de sifon, cu foste si actuale servicii de informatii. Credeti ca au intrat in comisia asta cu ca mai mica notiunea despre securitate, doctrine militare, notuni geo-strategice etc. Va spun eu, din propria experienta. Habar nu au cand il iau la intrebari pe seful Jandarmeriei Romane, de exemplu, despre ce li se spune: nu realizari, ci probleme, neajunsuri, incapacitate de lupta, lispa de doctari si logistica, lipsa de specialisti. CE stiu si cum inteleg acesti parlamentari despre exodul specialistilor cu experienta in tara sau in teatrele de razboi, care din cauza salariilor si a sistemului de promovare din MAI si MApN, prefera sa ia calea pribegiei, devenind operatori privati, contractori militari, etc.

Daca vor teme de casa, le dau doar una, ca sa nu le incarc agendele: ce stiu si cat ii intereseaza reglementarea meseriilor de “evaluator de risc la efractie” si de “evaluator de risc la securitatea fizica”? Habar nu au is nici nu vor sa auda pentru ca pe linie politica asa li s-a ordonat. Simplu: nu avem nevoie de specialisti tineri, formati in vest ci de fostii militieni aciuiti la firmele de paza (vai si amar majoritatea) care trebuie sa isi umple buzunarele din aceste analize, pe care ei le fac desi habar nu au sa intocmeasca planul de paza la curtea unei gradinite (de altfel treaba serioasa!!!). Asa ca, profitand de pozitia de parlamentar acesti oameni isi completeaza “educatia” pe linie de securitate si aparare pe la cursuri extrem de costisitoare, cu fundatii romanesti sau straine, unde li se predau lucruri pe care le-ar putea citi si pe internet, daca ar sti sau ar face efortul sa le caute. Pe statul roman, implicit pe fraierul contribuabil, il costa mai mult plata translatorilor la cursurile din strainatate, pentru ca acesti domni sunt ZERO in materie de limbi straine la nivel conversational. Si cu ce marete invataminte vin acasa de la un curs de genul asta, tinut in strainatate? De exemplu, o “promotie” de obositi au auzit pentru prima oara in viata lor notuni vagi despre razboiul cibernetic si au venti acasa uimiti nevoie mare si au prezentat asta de parc ar fi redescoperit gaura la macaroana si problema e una serioasa. Ce facem domnilor? Mergem mai departe, trecem pe la casieria Parlamentului, ca la cyber-war oricum nu ne pricepem. SI exemple concrete as mai putea da, de nu ar incapea pe acest site.

Sa revin la concitadinii nostri, la Timisoara.

Pe scurt, ce mi-a placut cel mai mult in lunile ianuarie si februarie:

1. Aeroportul Timisoara – vaca de muls si explicabil, aflat in pragul unui serios colaps financiar. Minciuni si gafe: de la mult-trambitatul centrul -intermodal care va fce sa zboare mai multe avione si sa vina mai multi calatori (am sa revin la subiect) si pana la cate zboruri vor introduce operatorii de turism in vara ce vine….aceeasi lauda a fost si in vara lui 2013 si realitatea s-a dovedit un esec de 90%. Dar sa ne laudam noi aeroportul, cu ce vor sau ar putea aduce operatorii de turism.

2. La Consiliul Judetean Timis si criza mae si razboaie de birou. Presedintele Titu Bojin nu se simte in apele sale dupa ce procurorii (dincolo de tertipuri si stramutari) continua sa puna intrebari legitime despre niste averi facute pe numele membrilor familiei. Asta in contextul in care domnul Bojin are un istoric de intreprinzator privat inca de pe vremea lui Ceausescu, cand aduna cate 200 de mii de lei (“Balcesti” cum erau pe atunci- pretul a trei autoturisme Dacia la vremea aceea) de la fiecare familie pentru a construi in recas , unde pastorea ca primar, o zona rezidentiala. Interfata afacerii este un domn care intre timp a trecut in lumea celor drepti, deci si daca procurorii ar fi interesati de afacere ar fi tot degeaba.

Tot la CJT, un razboi intre Titu Bojin si Marcel Mihoc, eminenta din umbra si trezorier consacrat al filialei de partid, si aripa tanara a PSD Timis, sprijinita momentan pana la nivel de prim-ministru (functie vremelnica si aceasta). Toto acolo e mai poarta un razboi privat cu cei specialisti zonali in comunicare cum ar fi Tiberiu Kiss, sedus, pus la lucru, platit un timp si apoi abandonat, dupa mtoida tipica a pesedistilor. Suntem cei mai buni prieteni cand PSD e in opozitie. Dupa ce preluam puterea, luati fiecare cate 20 de euro si mars de prin curte. Kiss nu este un caz singural, dar o spune public si asta sincer ma bucura.

3. Ziaristii tatii, dragi si incisivi, cat de greu e sa invstigati timp de o ora, cum s-a facut blatul in alegerile pentru functia de sef la arbitrilor de fotbal din Timis. Intre Iona Muresan si vesnicul castigator Danut Lata a fost un blat ordinar. Presupun – si nu vreau sa imi fac pacate – ca presa sprotiva din Timisoara nu crie despre aceasta manevra si consecintele ei fie pentru ca s-au scarbit de subiect, fie pentru ca nu vor sa ii supere pe cei care le mai dau cate un subiectel sau un zambet smecheresc, a la Mitica Dragomir in copie palida.

4. Cu proiectele si restartarea domului primare Robu ne-am obisnuit deja. Ne-a promis ca vom circula cu barca prin pasajul inundat care se va construi sub intersectoia de la Termal in acest an. In cel mai optimist scenariu, se va deschide (nu cu jumatati de masura, ci fully functional) pe 31 decembrie 2014, ora 23:59. Dupa care, lucrrea fiind o utopie din punct de vedere tehnic si al infiltratiilor despre care se stie de 200 de ani, 2 firme jmechere se vor ocupa de rezolvarea problemei. Rezolvare care va costa cam cat investitia initiala. Si aici am sa revin la momentul ala magic.

5. Asa de inchidere, pentru astazi, nici Adam Craciunescu, seful Romsilva si unul dintre presedintii PSD Timis nu se simte extrem de bine. Nu ca nu si-ar lua salariul de la Romsilva sau afacrile trecute pe alte persoane nu ar mai merge. Ac si el, majoritatea celor din politica banateana si-au trecut afacerile pe rude si prieteni, si-au facut ONG-uri proprii, catre care isi doneaza banii pentru a mentine circuitul banilor in natura, in sanul familiei. Felicitari, cat timp ANAF, ANI si altii fara de putere dar cu insigne va permit smecheria asta care in SUA se practica de 99 de ani…

Cum spuneam, cea ciudat se intampla La Ocolul Sivic Lugoj. Si nu ma refer la ingineriile financiare cu fratii lotrii Maran, care au cotizat la toate partidele pe rand dar s-au ales ilegal cu 11 000 de hecatre de padure care apartinea altora. La Ocolul Sivic Lugoj, acolo unde sefa este cumnata directorului Romsilva, Adam Craciunescu, se intampla lucruri stranii…ceva cu taieri ilegale de paduri , un gater magic, vanzari ilegale, neplata TVA (ca daca nu e oficiala si legala vanzara, cum dracu sa platesti TVA pe ea) si late din astea. Un control prea-minunat din partea cumnatului, imparatul Romsilva nu a gasit, firesc evident si natural, nicio neregula. Insa au gasit altii, de la alte organe de control, care au fost trimisi rapid acasa din trei sau patru telefoane. Oamenii astia si-au luat-o peste bot ca si-au bagat nasul intr-unul din sutele de borcane cu miere. Numai ca se stie desi nu se vede cu ochiul liber ca la ocolul silvic Lugoj, controalele cele ami abia incep. Doar sa dea coltul ierbii. Nu va mai spu cine va interveni, atunci pentru ca probabil deja intuiti. Insa acel cineva s-ar putea sa nu se bage…nu de frica ci pentru ca automobile, PNL etc….

Concluzie scurta: cei 10 000 de specialisti ai lui Constantinescu sunt bine sanatosi si isi pun expertiza in slujba imbuibarii unora si azi. Ei sunt tot aici si fac aceleasi potlogarii. Doar ca si-au schimbat stapanii.

Share
Continue Reading

Timișorean, pierdut identitate…declar nulă

1391767_1410285942537302_767512353_n

Ești din Timișoara dacă…Și dacă nu, mâine e tot mâine.

Nu trebuie ca un primar să te facă “Cetățean de Onoare”. Cum nu contează de unde ești, ci doar ce faci. “Orice la oricine”, ca să îl citez pe prietenul Sergiu Miat.

Vreo 8254 de membri and still counting are grupul de facebook “Ești din Timișoara dacă…”. Și aici, cum scria pe facebook un domn, au apărut tot felul de amintiri, de poze, de regionalisme, din diverse epoci. Eu am prins, ca timișorean născut de mama la Maternitatea Bega, anii 80-90, când am început să înțeleg câte ceva.

Ca timișorean am avut Comtim, Brifcor, Pepsi, blugi și adidași Adidas și Puma, blugi Lee Cooper, dulciuri sârbești, maraton de filme și filme porno în anii 80 pe 3K “Treći kanal” TV , la sârbi și alte o mie de rahaturi tipice pentru zona de frontieră cu Serbia și Ungaria.

De prin anii 90, am inceput sa am prieteni “mitici” (cum le zic unii “timișoreni”), oameni buni sau răi, oameni din București îndrăgostiți de terasele din Piața Unirii, cea cu wi-fi gratuit (nu știu dacă mai e), care nu știau ce e pleșkavița, lubenița și alte regionalisme și importuri balcanice.

Dar și nevastă-mea, care creștea printre cărbunii din Valea Jiului, avea în anii 80 Nike și păpușă Barbie , că avea neamuri în America. Alții la Dorohoi aveau ce aveau. La fel și rudele părinților mei, care s-au născut în Ardeal și au venit la Timișoara acum 40 și ceva de ani, aveau mândriile lor de ardeleni, învinși de sărăcie spre o viață mai bună la Timișoara.

Pentru mine ești din Timișoara dacă te-ai născut aici sau ai aterizat de o oră la Timișoara. La fel cum ești timișorean și dacă ești cel mai mare interlop sau cel mai jalnic paznic de butic. Chiar dacă te-ai născut în Siria, în Șiria, la Popândăii din Deal sau în poluarea din orașul Victoria, din Făgăraș.

Așa că șmenul cu Ești din orașul X dacă… e vechi pe facebook și îl găsești la sute de orașe și orășele de pe diverse continente. O scuză ar fi patriotismul local exacerbat: cu ce să mai laud Timișoara, când atâtea alte orașe din România i-au luat-o înainte? Cu ce să laud România mea când a devenit România lor? Cu amintiri și clișee că Banatul e “fruncea” și alte răhățișuri din astea? La Timișoara s-au adunat mari arhitecți, poeți, ingineri, iluzioniști, escroci, medici de elită sau simpli oameni care de pe unde: din Imperiul Austro-Ungar cândva, apoi șvabii, pemii, ungurii, sârbii, țiganii, evreii, până la moldovenii și oltenii noștri în anii 70 și 80, ardeleni etc. Adică o mega-menajerie. Doar că toate astea au dat Timișoarei un spirit, care academic se numește “Bürgerliche Gesellschaft“. Puneți mâna și cetiți, de la “Micul șvab” al lui Adam Müller-Guttenbrunn la cărțile unor istorici contemporani (Victor Neumann de exemplu) sau scrieri ale unor venituri bănățene care au dat plus valoare Timișoarei, vezi Marcel Tolcea, Adrian Mogoș – scuze că nu fac liste kilometrice….

Fascinant cât de bărbat și stăpân, despot și limurici poți fi pe facebook. Master of your own Universe, poti face grupuri, poți da block sau poți raporta oameni. Bre…”report” ăla, făcut pentru că ești tu deștept sau deșteaptă, dornic de sânge internautic e exact cum tac-tu sau bunică-ta turnau la Securitate: să știți că vecinul Opriș zice bancuri despre tovarășul Ceaușescu și fiu-su la 10 ani se uită pe furiș la pornoșaguri.

Așa a ajuns prietena mea și a multora dintre voi, Raluca Costinaș, o timișoreancă ce a ales să trăiască în America să fie exclusă din celebrul grup pentru că a scris că dacă ești timișorean numai dacă ai fost la mall și alte chestii și fițe  actuale de pârleală și spoială, ea se “mută” la Arad. Și mi-a mai zis ce zic și eu – e doar un grup, ca mii de alte grupuri, dar unul în care primează mândria și fudulia fără fond a unora, cât și frustrările altora. Nu e chestiune de identitate locală, ci o abordare de motan turbat care trebuie neapărat să își marcheze teritoriul.

Mucosul ăla de băiat cu grupul lui a ajuns să o blocheze pe Raluca Costinaș. Nici o tragedie, ci un comic amestecat cu necunoaștere și prostie acută. Fata “suferă” de i se rupe la 10 metri în spate. Însă îl întreb pe admin și pe alții: numele ei de familie vă spune ceva? Dacă nu, atunci, dragi contemporani concitadini, sunteți timișorenii pulii calului și puteți emigra liniștiți pe un coclaure unde să nu vă localizeze nimeni. Și fără semnal, ca să nu căutați pe google și să vă îmbătați de facebook.

Eu zic că ești timișorean nu DACĂ ci PENTRU CĂ…Însă…pentru că ai făcut ceva pentru tine, pentru vecini, pentru oraș, pentru pubela spartă din fața blocului sau conducta spartă din subsol prin care curge rahatul vecinilor impasibili și indolenți? Asta te face timișorean? Nu.

Asta te face om. Om normal, eventual eroul babelor din scara blocului.

Așa că nici în cot nu mă doare dacă sunteți sau pentru ce sunteți timișoreni, cum eu azi sunt și mâine nu mai sunt, chiar dacă e locul nașterii. Poate plec, poate rămân.

Ești timișorean (sau ce vreți voi)  dacă ești om. Restul e vax-albina!

Share
Continue Reading

Sărac duh mioritic – despre limurici, presa ieftină și linșajul mediatic

Țări mai sărace ca România sunt destule. Blestemul este faptul că suntem săraci cu duhul. Și asta se vede în presa românească și se răsfrânge asupra publicului cititor și telespectator – turmă de oi fără cioban, manipulată de ciocoi mai vechi și mai noi de prin presă și blogosferă.

După 18 ani în care am crescut, am suit și apoi am abandonat meseria de jurnalist, îmi permit să îmi dau cu părerea despre presă. O iubire care m-a sedus la 18 ani și pe care am abandonat-o la 35 de ani. De aceea, am zâmbit în colțul gurii când am văzut, acum o lună, reacția jurnaliștilor și a pseudo-jurnaliștilor la propunerea deputatului Ion Răducanu privind o lege a presei. Una europeană care să stabilească regulile comunicării în masă și dreptul la imagine dar și dreptul la liberă exprimare. Adică, un fair-play între presari și cei care devin subiecte de presă, un fair-play din categoria utopii realizabile.

10201253471034188

Ca ziarist, am fost târât prin tribunale, am cunoscut gustul uneori absurd sau interesat la justiției, am plătit și daune – chipurile în solidar cu publicația la care lucram – în realitate din bani pe care i-am împrumutat pentru că nu îi aveam. Și știți de ce nu am urlat, nu m-am văicărit pe la ONG-uri, nu m-am legat cu lanțuri și nu mi-am luat copilul în brațe amenințând că îmi dau foc? Pentru simplu motiv că nu am convins niște judecători, absurzi sau nu, că aveam dreptate și am demascat o rețea de escroci din imobiliare. Care escrochează și în ziua de azi, bine merci!

Povestea mea începe în 1994, când șefii de la ziarul unde lucram atunci mă făceau constat agent al americanilor, doar pentru că fusesem de două ori peste ocean. O dată din motive medicale și a doua oară cu o bursă postuniversitară pe jurnalism. Am apărut prin jurnale și pe youtube, unde un sărman individ, pe vremea aceea prefect de Timiș, dădea ca sigură apartenența mea la Serviciul Român de Informații, ca ofițer angajat! Apoi un alt jalnic mercenar, mă picta la OTV ca fiind “consilierul mafiei imobiliare din Banat”. În bunul spirit românesc, am trecut prin impostura de șpăgar, șantajist și, crema cremelor, agent al Mossad-ului. E bine! Am un salariu de muncitor și cine știe câte conturi ascunse prin Elveția sau Insulele Seychelles.

Așa că, pe 12 noiembrie 2013, la știrile de noapte ale Pro Tv-ului, am rămas cu un gust amar și cu o strângere din dinți. În lipsă de subiecte sau pentru că așa a fost comanda, reporterii știrilor Pro Tv, cândva premiate național și internațional, s-au găsit să bage în troaca cu porci două femei, mai ceva ca și tabloidele de doi bani. Am aflat exact cine subminează economia națională, pune în pericol siguranșa națională, seacă bugetul de stat prin gravă evaziune ș.a.m.d.

Cazul 1: “Alexandra Rus este angajata ca si consilier al deputatului PNL Mircea Dolha, la cabinetul sau parlamentar. De altfel, pe pagina personala de Facebook, Alexandra a scris ca ocupa un loc de munca in cadrul Partidului National Liberal. Tot pe reteaua de socializare, Alexandra Rus a postat fotografii provocatoare, alaturi de alte tinere.”

Inepția pseudo-jurnalistică aici: http://stirileprotv.ro/stiri/politic/consiliera-unui-deputat-pnl-in-ipostaze-provocatoare-alaturi-de-alte-femei-cine-e-alexandra-rus.html

Cazul 2, tot în același buletin de știri:

Drumul spre o cariera diplomatica a trecut printr-o agentie de modeling, in cazul Denisei Ariton.

 

 

Tanara de 26 de ani a devenit cunoscuta in urma pictorialelor sexy, iar acum este consilier in cadrul unui institut din subordinea Ministerului Afacerilor Externe. Pentru un salariu de o mie de dolari, fata se ocupa de achizitiile si relatia cu publicul ale Institutului pentru Romanii de Pretutindeni.

link aici: http://stirileprotv.ro/stiri/politic/fost-model-si-ghid-turistic-in-prezent-salariat-la-mae-drumul-denisei-spre-o-cariera-diplomatica.html

 

Așa, și? Cazuri, în special de femei tinere, ale căror vieți personale și implicit destine profesionale au fost bălăcărite prin presă sunt cu duiumul. Nu am să fac o listă aici, dar nu pot să nu amintesc de…

Artista Ioana Maria Ardelean, şefa Serviciului Anticorupţie din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Cântăreaţa de muzică populară coordonează, la 29 de ani, Serviciul Anticorupţie din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Liviu Dragnea a declarat că pe tânără o recomandă “vocea şi talentul”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Înțeleg foarte bine că pe unii îi roade, dar dacă femeia aceasta se pricepe la probleme de administrație și anticorupție a verificat vreun ziarist, așa pe bune?

Astfel, mulți angajați “la stat” au început să își perieze conturile de facebook sau chiar să și le închidă? De ce? La presiunea unor șefi care nu au chef de (încă) un scandal mediatic, la presiunea instituțiilor sau chiar la cea a publicului român și a presei care îl alimentează.

Brusc, toți onaniștii, toți habotnicii, deviații – fie ei public, politicieni sau oameni simpli, te judecă după fotografiile și mesajele pe care le postezi pe o rețea de socializare. Nu am nimic împotrivă ca serviciile românești de informații să monitorizeze activitatea de pe facebook a celor angajați să servească instituțiile statului român.

Însă să vină tot pulifriciul cu pretenții de mare jurnalist, să se dea cinci minute pe contul tău PUBLIC dar personal, nu oficial, de facebook, să ia câteva poze și să tragă concluzii care își șifonează imaginea și posibil cariera, mi se pare o practică demnă de țările cu fundamentalism islamic sau de cele mai puritane state ale Confederației Americane.

Și cine sunt generatorii de știri care își permit să facă asta? Niște oameni ca și noi, cărora dacă le cauți puțin prin trecut, ai să găsești și poze “deplasate”, pentru că e facebook, nu e pagina oficială a parlamentului, să zicem, ai să găsești povești credibile și chiar dovezi despre cum miorlăiau prin birouri de politicieni sau oameni de afaceri pentru o sponsorizare sau un ban la plic, că mulți au salarii de mizerie în presă dar și guri de hrănit acasă. dar la fel au și “victimele” lor mediatice. Cunosc personal mulți oameni care au lucrat sau mai lucrează în presă, lupi moraliști cu blana jigărită, care dacă ar avea minimă conștiință și celeritate, ar sta în banca lor.

De aceea nu am să îmi șterg contul de facebook, căci e personal, iar cei cu idei primitive de genul dăm în Opriș, că uite ce poze are pe facebook, ca indirect să putem lovi deputatul al cărui consilier este, e un joc pe care garantez că îl vor pierde în justiție, doar după o discuție de onoare față în față. Am poze cu activitatea mea profesională, colaborări în domeniul securității private și a contra terorismului cu profesioniști de primă clasă din România, SUA, Canada, Rusia, Israel, Marea Britanie, Bulgaria, Ucraina! Ca să învăț cât mai multe și să le aplic aici, acasă, în România asta necăjită. nimic din toate astea din bani publici sau din timpul de serviciu! Mă face asta spionul altor state, membru de grupări paramilitare, terorist cu diplomă și educație în combaterea terorismului?

La fel cum am poze cu multe femei din viața mea, în ipostaze drăgăstoase ori “de prosteală”, pe care le-a văzut și soția și fiul meu. Nimic indecent, nimic de Casanova! Am femei cu care sunt prieten foarte bun. Nu multe, dar destule. Prietenia asta nu o poate distruge o știre de rahat, aruncată într-un tabloid sau pe un post Tv, fie el și unul aparent rezonabil. Mă face asta un afemeiat și un curvar?

Revin: doar folosind facebook-ul  să arăt aici ce fac unii jurnaliști, unele vedete TV, înalți demnitari, miniștrii, politicieni de toate calibrele sau funcționari publici? Provocarea e deschisă! Mănușa o arunc eu – nu pentru că vreau publicitate mascată sau expunere TV. Doamne ferește! Chiar sunt probleme grave și reale care ar putea umple paginile ziarelor și timpii de emisie ai televiziunilor. Ca să nu mă mai gândesc câți ziariști, polițiști, procurori, politicieni etc. găsești pe youtube, în filmări de la paranghelii cu maneliști și interlopi.

Dați fuga și ștergeți tot! Paranoia funcționează!

Și uite așa vor rămâne și mai săraci cu duhul, impotenți intelectual și cu o presă din care mă simt onorat să NU mai fac parte.

Respect sincer câțiva jurnaliști români și dezavuez o mare de blogărași și jurnaliști de mucava. Am fost acolo, am mâncat o pâine din presă, așa că mizeriile astea nu prea mai au pentru mine nici secrete și nici nu mă afectează în vreun fel. Totuși, dacă e vreun amator, îl invit să încerce! Dar să nu uit că și el ar trebui să fie om și el are o viață, poate o familie și că în viață, fie lungă fie scurtă, oamenii se întâlnesc de două sau de mai multe ori. E o cugetare nu o amenințare.

Domnilor jurnaliști, fiți demni și căutați prin dulap onoarea pierdută, cea cu care v-au învățat părinții sau bătrânii. Iar cei fără coloană vertebrală pot folosi o coadă de mătură în schimb. Instrucțiunile de folosire sunt bine știute din popor.

Pentru “jurnaliștii” pasionați sau trimiși de moguli cât și pentru cei preocupați de viețile altora, dacă v-am deranjat cu cele scrise, nu vă chinuiți să mă căutați pe google, că veți găsi lucruri pozitive despre mine și astea nu fac știrea. Și nu vă obosiți să mă căutați pe facebook, căci vă dau aici linkul. Profilul meu e 100% public, căci nu am ce ascunde. Dar aplicași corect codul civil și întrebați înainte să dați drumul lăturilor mediatice: https://www.facebook.com/mircea.opris.399

Să nu uitați de declarația de avere! Nu am una, dar întrebați la defunctul OTV, căci ei știau că sunt consigliere al mafiei imobiliare. Și-au luat-o peste bot de la CNA cu amendă și drept la replică, deși nenea ăla care a scos perla merită o întâlnire tete-a-tete.

See you…here and there!

 

Share
Continue Reading

Editura Litera dă țeapă grasă la cetitoriu inocent

Litera mi-a părut în general o editură OK, cu titluri OK și print de calitate. Verdict: peste medie.

Image

Dacă tot au apărut Iphone 5 S și Iphone 5C, în benzinării și librării a apărut o carte sexy și atrăgătoare: “iPhoneography” de Stephanie C. Roberts (o doamnă bine intenționată și pasionată de foto). Varianta românească a apărut la editura Litera. Condiții grafice excelente, traducere așa și așa și o groază de informații…vechi de 3 ani.

Am dat 40 de lei pe carte, care arată ca un iPhone imens. Înăuntru: grafică ireproșabilă, fotografii bune și chiar foarte bune ( de gustibus…). Problema e cu informația. Apărută ILEX Press Ltd. în Marea Britanie, în anul 2011, cartea e mai degrabă un ghid învechit, o călătorie în timp, de pe vremea când autoarea dădea sfaturi de fotografiere cu Iphone 3 și – proaspăt apărut la vremea aceea – iPhone 4.

Pe scurt: mulțumesc editurii Litera. Cartea e o mare țeapă pentru toți pasionații de iPhone și fotografierea cu iPhone, care a ajuns la 5 S și 5 C și la iOS 7….În consecință, sfaturi perimate și nefolositoare: aplicații învechite și care nu mai există de când era Aifonu bebeluș, site-uri care nu mai există demult ( posterous.com, doar ca un exemplu) și în consecință o carte frumoasă, numai bună de pus în bibliotecă sau de făcut cadou nostalgicilor români care pot învăța în 2013 ce ar fi putut face un un iPhone 3 sau un Iphone 4 în 2011.

Verdict pentru editura Litera: rușine băieți că induceți lumea în eroare. Așa se duce dracului bruma de prestigiu pe care, la fel ca și alte edituri, încercați să o construiți în vremuri grele, cu cititori săraci.

Share
Continue Reading

Timișoara în haine SS

“Sunt un câine de lux, sau “un om rău și periculos” după cum mă pictează prietenii, falși sau nevinovați” – Mircea Opriș

„Vom începe acum să mergem în toate casele şi să-i întrebăm pe oameni, iar cine ne minte, cine nu-şi declară câinii şi va fi prins că are va fi sancţionat şi va fi sancţionat la maximul permis de lege…Vom face echipe care vor merge în zonele de case în primul rând. De aici începem” –  Nicolae Robu, primar al Timișoarei la anul de grație 2013

Nu știu dacă, în miez de noapte, primarul Nicolae Robu, îmi va bate cu cizma în ușă, urmat de o armată de polițai comunitari și inspectori de la primărie. Nu mi-e frică ci chiar îi aștept. În felul meu, pe proprietatea mea.

Ce nu știu e cum are să apară: cu manta lungă și neagră din piele, cu capetele de mort din argint ale SS-ului german, cu parpalacul de agent al Siguranței sau cu cel de ofițer al Securității.

gestapo1

Am înghițit și m-am distrat de toate “cascadoriile” primarului Timișoarei, de la gâlceava pe Facebook la dictatura monologului, de la promisiuni și proiecte de science-fiction și până la jaful numit TimPark.

Totuși, când mă ameninți că intri peste mine, în casa mea, să mă amendezi și să îmi confiști câinele și pisica, sau că intri în casa mea, în general, fără să te fi invitat eu sau să reprezinți o instituție a statului român care are dreptul de a-mi intra cu bocancii în casă în baza unui mandat(aici prezumția de nevinovăție nu funcționează, însă merg ca pe roate descinderile la adrese greșite ale unor nevinovați)…când mă ameninți astfel, zic, am impresia că un “delirium scremens” a pus stăpânire pe mințile edilului-șef al urbei.

adolph-hitler-rare-pictures-images-ww2-nazi-germany-third-reich-ww2-second-world-war-photos-dog-bitch-blondi-01

Soluția “Robu” pentru câinii fără stăpân, vagabonzi este una demnă de Iosif Visarionovici Stalin…”Timișorenii care nu și-au strerilizat câinii vor fi amendați. Primăria face verificări la domiciliu!”, ca să dau citire unui titlu de pe portalul TION.ro (http://www.tion.ro/timisorenii-care-nu-si-au-sterilizat-cainii-vor-fi-amendati-primaria-face-verificari-la-domiciliu/1334404).

Păi câinii ăia periculoși sunt pe străzi, prin parcuri, prin gară, pe la tomberoane, prin zonele cu clădiri semi-demolate și abandonate din Timișoara (vă dau minim 15 exemple de locații) și nici decum pudelul alb și tâmp pe care tanti Dina îl plimbă în fiecare zi prin fața blocului, spre deliciul copiilor.

Mă întreb: când o să încercați să faceți desantul ăsta la mine în apartament, veniți și cu un veterinar, sau cine o să îmi pipăie patrupedul, cine o să îi facă eventualul control rectal și “ginecologic” ca să vedeți dacă am tăiat testiculele cățelei și am scos trompa uterină a motanului, domnule primar?

Un sfat: indiferent cu cine veniți, vă anunț (căci ori nu vă consultați consilierii și juriștii, ori îi ignorați) că la mine în casă nu prea aveți ce căuta. Nu am să vă trântesc ușa în nas căci nu e politicos. Am să uzez doar de ceea ce legea definește ca legitimă apărare. Și am să dau și cursuri gratuite tuturor minorilor și pensionarilor care conviențuiesc cu animalul de companie, în casă, cum să facă să vă primească mai bine. La fel ca și mine.

Share
Continue Reading

Visit Macedonia!

Dintr-o cautare pe Google, cuvantul “Macedonia” este asociat in primele 20 de rezultate cu “piss” and “shit country” si de asemenea cu “garbage”. De unde si de ce atata rautate?

Daca e sa o luam istoric, bucata asta de pamant cu dealuri si cateva balti, insipida si vesnic in cautarea identitatii (in 2011 s-au judecat cu Grecia pentru pastrarea numelui de Macedonia pana la Curtea Internationala de Justitie), nimeni nu a fost curios sa o cucereasca sau sa si-o insuseasca. Asta din doua motive:

Primo) omul sfinteste locul iar in Macedonia nu se aplica, dar deloc.

Secundo) Grecii au mare, insule, marmura, maslini, asa ca nu au fost curiosi de dealurile sterpe. La randul lor romanii, cand au vazut ca nu cresc nici scaietii si nici resurse nu sint, au zis pas, n-au mai cucerit nimic. Ba mai mult, au ocolit-o, pragmatic pe mare. Singurii care s-au riscat au fost, mutle secole mai tarziu, sarbii. Tito a vrut o federatie mare si cat mai rotunda, asa ca a luat si Macedonia in federatia iugoslava sa nu apara goluri pe harta. Dup ace s-a spart Iugoslavia, sarbii i-au lasat de izbeliste cu indepdendenta lor cu tot, pe principiul sanatos “descurcati-va singuri, daca va duce mintea”. Si nu i-a prea dus.

 

Sigur, ca la orice popor balcanic, doua lucruri abunda…din plin…mandria fara fond si hotia fara margini.

Acum trei veri, am taiat Macedonia cu masina pentru prima data. In masina cu Piclisan si cei trei baieti ai nostri. Inevitabil, autostrada ce incepe la Beograd si se opreste la Istanbul, trece si prin Macedonia. Autostrada e mai debgraba o sosea cu doua benzi sau doua benzi jumate unde e mai larga, cu gropi, sarme si mizerii de care nici in Romania nu avem. Ce au insa macedonienii este o mafie a autostrazilor, o mafia de stat. Acum trei ani, cum ziceam, am platit autostrada in trei locuri. In euro. Restul il primesti in “denari” ca doar tre sa aiba si ei moneda lor sis a fie cat mai originala. Pana si Piclisan si-a iesit din starea de chill cand rata de schimb euro-denar era de fiecare data alta, dupa cum dorea omul cu bariera de pe autostrada. Si ca sa fie intuneric total, in functie de cat de fraier pari, platesti mai mult la dus sau la intors, in functie de cum vor muschii taxatorului.

Vara trecuta m-am incumetat pe acelasi drum, cu familia, in doua masini. Sa mai zic ca fiecare a platit alta suma, ca iarasi am dat euro si am ajuns acasa cu denari? Sau ca iarasi am platit dupa cum oscileaza la minut bursa de pe Wall Street? Si ca m-am certat cu o tanti taxatoare, mare cat o betoniera, care nu stia sa-mi explice de ce platesc 300 in loc de 100? Am avut cojones sa o provoc ca imi era clar ca matahala e prea rotunda ca sa poata iesi din cusca sau daca isi scoatea capul prin geamlac ramanea blocata acolo.

 

Vara asta am resuit sa ma indragostesc defintiv de tara asta si oamenii ei minunati. Patrioti inveterate, macedonienii s-au pus temeinic pe jumulit turistii care vin cu masina. Asa ca la primul punct de taxare – 3 euro, ca denari canci. Dau sa ii bag ipochimenului prin geam niste monede. Imi impinge mana inapoi si incepe sa raga: “No metal! No metal!”. Adica euroii nu e buni decat daca e bancnote. Adica de la 5 euroi in sus. Si restul il primesc evident in denari, ca in fiecare an, jegosi, soiosi si toti lipiti cu scoci de parca iar fi ros cainele. Si ce ma unge pe suflet la bancnotele de denari e ca sunt cu sfinti pe ele. Asa da! Clar ca restul de denari la primul punct de taxare nu iti ajung sa platesti si a doua si a treia casa de jumuleala, asa ca mai futi niste euroi si primesti inapoi denari din nou la rata de schimb pe care o vrea muschiul lu nenea din ghereta.

Si pentru ca au mai fost reclamatii si altercatii, acum taxatorii au in spate si niste gorile de la o firma de security. Ca sa poata sa urle in voie sis a te fure cu voiosie. E vorba de bun-simt dar si de sume: un euro de la mine, un euro de la tine si uite asa Macedonia pluteste peste linia crizei. Plus ca nu mai accepta monede, deci baietii aia, seara, cand numara peschesul duc la stapanire doar bancnote de la 5 euro in sus. Eh, asa da!

Si pentru ca mariajul meu cu Macedonia sa fie betonat, am oprit la benzinarie, sa le mai dau niste euroi pentru propasirea patriei lor. Si nenea umple si umple si umple rezervorul cu exact 50 de litri. Asta in conditiile in care, oficial masina are rezervor de 45 de litri si acul indica ca mai am un sfert de rezervor. Si baga animalul la pompa pana o umple pana-n gat. Si urca acul pe “full”. Nu stiu ce dracu a stricat pe acolo dar nu a mai coborat acul nici dupa 400 de kilometri. Cadou de vacanta: pricepe-te Opris la masini, cauta pe net, suna la prietenii de la ProCar in Timisoara, suna la Volkswagen in Grecia, mai dau si 40 de euroi unui mecanic de salupe si barci,  40 de euro ca sa constate ca …”Problem”. Nici nu m-as fi gandit ca poate fi “problem”. Nu ca masina ar consuma 2,5 litri la suta, cum am tot calculat – masina minune.

Big problem e ca dupa 400 de kiloemtri tot ce am reusit sa inghesui la pompa din benzianrie au fost 9 litri de motorina. As vrea sac red ca nemtii au facut wagen-ul minune, dar mi-e greu sa cred. Si uite asa am reusit sa ma relaxes in vacant socotind kilometri, citind tot felul de paranoi pe forumuri de masini si s- a umblu cu o canistra de 10 litri in portbagaj, ca pe vremea lui Ceausescu. Si sa ma rog sa nu ne faca caruta vreo surpriza in drum spre casa.

Asa ca, dupa ce am citit ca Macedonia si-a deschis consulta la Timisoara, ochii mi s-au umplut de lacrimi. De abia astept sa anung acasa sa rup usa consulatului sis a cer cetatenie macedoneana. Am eu chef sa ma mut acolo vreo doua-trei luni si sa sabotez toate benzinariile si gheretele de pe autostrada minune. Sa le bag alora in fund toate monedele de euro si eurocenti pe care le am prin buzunare.

Vizitati Macedonia si nu are sa va para rau. Nu stiu ce sa va zic sa vizitati, ca astia au facut strategic “autostrada” sa nu treaca pe langa nimic. Fie sa nu ii deranjezi, fie ca nu au ce sa iti arate.

 

Cert e ca Macedonia e frumoasa, “plina de kosovari si de tigani”, cum scria un englez maxim incantat si el de experienta tarii fara nume. E plian de gunoi pe oriunde mergi – problema cu care au reusit sa isterizeze toate forurile internationale de mediu. De vina: turistii care trec cu masina. Doar de aia e plina soseaua de indicatoare cu “Do not trash our future”. Nu vi-l trashuim noi, va trashuiti singuri.

Si ca sa fie totul in regula, Macedonia are si un mega-plan de management al deseurilor. In fiecare an organizeaza “Miss Trash Macedonia” unde le imbraca pe fetele lor in resturi menajere si ii trag cate o parada pe catwalk. Asta da solutie.

0000deca_medium

Pai si sa nu iubesti Macedonia, asta doar din goana masinii, ca daca te mai si opresti, nici nu visezi ce mai gasesti?

Share
Continue Reading

Ce fain e in campanie!

ciorna 1 din Jurnalul razboiului fara miza de la noi de pe ulita

Cand incepe cate o campanie electorala, corbii de serviciu intra intr-o stare de orbire, sora cu nebunia. Nu mai vad nimic altceva decat banii candidatilor, fantezii tupeiste gen contracte de zeci de mii de euro, discreditarea si inlaturarea ziaristilor nealiniati si, prajitura favorita, sa ii discrediteze pe prietenii unora dintre candidati. Cu cat mai mare confuzia si dezinformarea, cu atat mai multe sanse sa prinda o bucata de ciolan. Asta asa cred ei.

Un astfel de individ din specia amintita e apucat de turbare de vreo luna de zile, la care se adauga multe frustari pentru faptul ca oamenii pe care zice el ca i-a servit – a se citi i-a sifonat (si aici am dovezi scrise inca din frageda sa cariera cand era un june sifon de redactie), nu i-au oferit vreun post banos la stat. La stat jos pe bani multi si cu functie si birou caldut. Ce nu poate sa inteleaga strategul asta e ca nu mai exista asemenea vise, precum in urma cu 6 sau 7 ani. Gata! Posturile sunt blocate in admnistratia publica si in alte institutii sau societati unde statul este majoritar. Nici macar oameni onesti si pregatiti profesional nu pot fi angajati, asa cum crede mintea lui cuprinsa de un “delirium scremens” acut.

Cat priveste atacurile la persoana mea, sincer, ma doare in fesieri si nici macar acolo. Nu citesc pe ascuns frustari “anonime” din comentarii pe siteuri sau pe bloguri care nu conteaza.

Cand imi amintesc ce lectii de morala, prietenie, sinceritate si alte valori pe care nu le ai, mi-ai tinut, baiete! Dar, recunosc ca am bagat botul un timp la tupeul tau jegos de actor de provincie, pana m-am prins ca simulezi si canti fals, imi vine sa rad. Si sa ma duc la pescuit.
Dar, vorba reclamei…keep walking, Johnny Walker…poate totusi iti pica ceva. Desi la ce carte de vizita ai, ar trebui sa te intrebi de ce fug oamenii si mai ales candidatii de tine si te iau la ei din mila sau obligatie. O fi ceva in neregula cu lumea din jur, o fi ceva in neregula cu tine sau nu mi-am luat eu supradoza de pastile?

Sa traiesti si tu si prietenul ala disperat si incompatibil de la PDL!

Share
Continue Reading

Chilotii zburatori in campanie electorala

Una dintre cele mai neinspirate si paguboase numiri facute de catre fostul presedinte al CJ Timis, Constantin Ostaficiuc, a fost cea a lui Cornel Mircea Samartinean in functia de director general al Aeroportului International Timisoara. Dupa ce , in doar 2 ani a reusit sa puna aeroportul pe butuci si sa intre in combinatii si licitatii investigate acum de catre Curtea de Conturi si de catre Parchet, inginerul specialist in vandut ciorapei si chilotei de dama, isi da ca un mare specialist in aviatie, cu parerea despre viitorul dezastruos al aeroportului timisorean. Si nu oricum, ci intr-un text metaforic, cu proprietati vomitive si reverberante istorice, gazduit intr-o publicatie pe care, de altfel, o apreciez: Timpolis.

De la aceasta tribuna media locala, veneticul cu aere de timisorean, face scenarii apocaliptice despre prabusirea si izolarea Timisoarei din cauza miscarilor pe care companiile aeriene le fac pe aeroport. De unde atata interes brusc pentru binele Timisoarei?

Cornel Samartinean, chilotarul zburator aka Eugeniu de Tarnaveni

Cornel Samartinean, chilotarul zburator aka Eugeniu de Tarnaveni

“Vorbim despre un eşec de imagine al oraşului! Vorbim despre semnalul negativ pe care o asemenea companie îl transmite altor mari companii din toate domeniile de activitate! Vorbim despre faptul că activităţile Aeroportului In-ternaţional ,,Traian Vuia” devin tot mai restrânse, în timp ce alte aeroporturi din ţară se dezvoltă tot mai mult! Vorbim despre transformarea Ti¬mişoarei într-o periferie aeriană a Bu¬dapestei şi Belgradului! Vorbim despre transformarea ra¬pidă şi irevocabilă a Aeroportului In¬ternaţional ,,Traian Vuia” într-un ae¬roport de tot mai mică însemnătate! Iată de ce protestez vehement şi lansez oamenilor politici, administra¬ţiei judeţene şi locale, precum şi socie¬tăţii civile chemarea să se aşeze la ma¬să şi, împreună, să găsim soluţii. Nu să ne facem că nu înţelegem! Nu să câşti-găm timp! Timişoara merită soluţii la înălţi¬mea potenţialului ei!”, canta prohodul orasului si al aeroportului, vizionarul Samartinean, politician de conjunctura de mana a sasea. S-a trezit nu brusc ci intentionat. In primul rand pentru a pune presiune, desi nu are forta si intelectul, pentru a forta numirea unui anume personaj apropiat PDL pe noul post de manager privat al aeroprotului si pentru a incerca sa il traga subtil de urechi pe cel pe care l-a sapat, dar care s-a intors in locul sau, Dan Idolu, un profesionist in materie de aviatie si aeroporturi.

De unde, deci, atata interes brusc pentru Timisoara? Simplu, inginerul – manager al unei firme de chiloti si ciorapi de dama, devenit peste nopate specialist in aeroporturi, a intrat in campania electorala, aspirand fara sanse la un scaun de deputat de Timis pe Colegiul 1, din partea ARD.

 

Si ca sa ne convinga de faptul ca un vanzator de chiloti poate fi un tip citit si ca a rasfoit manualul de istorie, Cornel Samartinean ne mai incanta cu o paralela intre intrarea lui printului Eugeniu de Savoya in Timisoara, pentru a o elibera de turci si plecarea austriecilor de la Austrian Airlines de pe aeroportul local.

El debiteaza, eu citez: “Ziua de 18 octombrie este o zi specială pentru timişoreni!  În 18 oc¬tombrie 1716, prinţul Eugeniu de Savo¬ya îşi făcea intrarea triumfală în Ce¬ta¬tea Timişoara, după victoria împotriva oştilor otomane. Din păcate, luna oc¬tombrie a acestui an a consemnat, în oraşul nostru, poate cel mai trist mo¬ment simbolic de după 1989: Timişoara şi-a retezat legăturile aeriene cu Viena şi prin Viena cu o mare parte a lumii! Ca fost director al Aeroportului In¬ternaţional “Traian Vuia”, ca timişo¬rean, eu, Cornel Sămărtinean, reacţio¬nez vehement faţă de indiferenţa şi iresponsabilitatea autorităţilor locale în urma unui asemenea moment cu gra¬ve şi iremediabile consecinţe pentru Timişoara. Din păcate, nu este vorba despre o întrerupere temporară! Din păcate, nu vorbim doar despre circa 5 procen¬te din cifra de afaceri a Aeroportului! Din păcate, nu vorbim doar despre pierderea punctului internodal pentru mii şi mii de călătorii care zboară că¬tre, practic, toate destinaţiile lumii! Din păcate, nu vorbim doar despre Aus¬trian Airlines, ci şi despre alţi doi mari operatori aerieni! Încercaţi să vă rezervaţi un bilet spre Spania şi Anglia, pentru începutul lui decembrie, şi veţi înţelege că semnalul meu de alarmă nu este nici demagogic, nici conjunctural, nici politic!”.

Sa o luam sistematic:

–          Eugeniu de Savoya nu a venit sa negocieze intrarea Austrian Airlines la Aeroprotul Timisoara, ci sa elibereze cetatea de ocupatia otomana.

–           Se pierde un ounct internodal pentru mii de calaltori? NU. Austrian Airlines isi aliniaza politica intr-un context al globalizarii si reducerii de costuri. Nu a plecat pentru ca i-a suparat Dan Idolu si de dorul lui Cornel Samartinean. Sau sa mai spun ca decizia AUA de a parsi temporar aeroportul timisorean a fost comunicata inca din anul 2011, cand director era nimeni altul decat Cornel Samartinean. De altfel, compania aeriana austriaca a si trimis, luna aceasta, o scrisoare de multumire conducerii Aeroportului Timisoara pentru colaborarea de aproape 2 decenii. Mai mult, oficialii Austrian Airlines au confirmat ca ramane valabil contractul dintre compania austriaca si Aeroportul Timisoara si ca suspendarea se face pe perioada de iarna, din primavara zborurile putand fi reluate, daca acestea se dovedesc profitabile (taxa de aeroport, numar de calatori dus – intors si alti factori econimici care nu tin de deciziile conducerii aeroportului).

–          De ce nu au facut nimic autoritatile locale? Asta e cea mai tare! Pai de ce nu a facut nimic seful Samartineanului, Constain Ostaficiuc, timp de doua mandate, pentru a promova Timisoara si zona si pentru a convinge lumea sa zboare cu Austrian Airlines pana ar fi ramas austriecii fara avioane? Cat despre indignarea primarului Robu al Timisoarei, ar face mai bine sa se abtina si sa vada de bunul mers al orasului si de promisiunile electorale neonorate.

–          Dupa modelul de la Otopeni, pe Timisoara este mai mult decat probabil sa opereze Berlin Air si Lauda Air, doi operatori germani car vor muta hub-ul care leaga Timisoara de occident catre aeroporturile din Munchen si Berlin.

–          Plecarea temporara a austriecilor este insa suplinita de catre operatorul germna Lufthansa care asigura legatura intre Timisoara si capitale europene, lucru pe care il fac si curse ale CarpatAir si ale WizzAir.

–          In timp ce micile aeroporturi gen Arad, Oradea, Caransebes sunt in coma economica, Timisoara inca mai misca ceva. Insa orice ar face viitorul manager privat al aeroportului Timisoara, nu poate opri tendinta globala: Budapesta ramane un centru internodal mai important chiar si decat Otopeniul, in timp ce aeroportul din Beograd devine tot mai interesant, prin politica agresiva a sarbilor de a atrage investitori, sarbii afalndu-se in plin travaliu de intrare in UE.

–          Intoxicarea lui Samartinean despre plecarea de pe aeroport a inca doua companii aeriene importante e praf in ochi. E vroba doar de reducerea numarului de zboruri pe perioada iernii, lucru care se intampla in fiecare an, chestie pe care Samartinean nu a sesizat-o cat a fost director fie pentru ca nu era la lucru, fie ca nu il interesa decat sa rezolve licitatii cu dedicatie, fie era prea ocupat sa baleasca la camerele video ilegal instalate in birourile angajatilor de catre fostul tanchist, fost SRI-ist, Mircea Preunca, mare consultant fara idee despre aviatie si aeroporturi, dar care incasa sume grase pentru “consultanta”.

In concluzie, daca vrem ca Aeroprotul Timsioara sa fie in continuare un jucator pe rutele aeriene internationale, trebuie sa puna umarul guvernul, Consiliul Judetean Timis si Primaria Timisoara, asta dupa ce primarul Robu a si anuntat ca el va promova Timisoara fara specialisti. Multumim pentru efort, strategie si viziune. Sunteti “pamant de flori”, iertat sa imi fie!

Revenind la cantidatul Samartinean, treburile stau cam asa:

–          E indignat si protesteaza vehement ca timisorean. Aici am un mic amendament. Domnul este din Tarnaveni, judetu Mures, la fel ca si intregul “clan al tarnavenilor” de care s-a inconjurat Ostaficiuc. Asa ca, nene, astea cu Eugeniu de Savoya si timisorenii, lasa-o pentru noi, cei nascuti la Timisoara, care am facut scoli aici si pe afara si carenu ne gasim locuri de munca pentru ca avem navetisti ca matale pe post de manageri privati si sefi in administratie. Mi se pare de rahat sa vii rupt in cur din fundul tarii, sa devii parvenit la Timisoara si pe urma sa critici si sa te lamentzi ce oras de rahat a ajuns. Nu-ti place, bagajul si o cariera de succes la aeroprotul din Tarnaveniul natal iti doresc, nene Samartinean!

–          Daca asta e strategia matale pentru campania electorala din noiembrie – decembrie poti sa iti concediezi de pe acum consilierii de imagine. Asta si pentru ca, dincolo de reputatia de chilotar, nu te prea recomanda nimic bun, mai ales din perioada cat ai pilotat spre prabusire aeroportul timisorenilor.

–          Ca sa te voteze lumea ar trebui sa stie cate ceva despre persoana ta. Nu trebuie decat sa citeasca rapoartele Curtii de Conturi vizavi de devalizarea Aeroportului Timisoara sau serialul bine documentat despre caracatita pe care ai hranit-o impreuna cu deputatul Alin Popoviciu,  pe aeroport, publicata de Dragos Bota pe www.pressalert.ro .

  1. Iata cateva comentarii la articolul magistral pe care l-ai publicat in Timpolis, scrise oameni pe care i-ai faultat in perioada de directorat al aeroportului:

“Cum ramane cu dividentele,banii cheltuiti in primele 6 luni din 2012,spionajul angajatilor,mai inginere netimisorean,ai uitat cumva cum ai inchiriat spatiile lui Popoviciu cu 40 de euro fata de 160 de euro,ne iei cu Eugeniu de Savoya,ai uitat cum ai indepartat prin metode securiste,gen Preunca oameni de valoare din aviatia civila,pentru ce,ca n-au semnat contracte in favoarea PDL!?!Daca esti un OM,da un drept la replica pentru cazul ing.Iesan,fost sef compartiment IT,l-ai facut peste noapte ZIDAR!?!Rusine!!!”

 

“Comisioane intre 2-3%pentru orice contract semnat,1,5 milioane euro pentru diverse,bani aruncati pentru spionaj in birouri,drumul perimetral asfaltat numai 20% din cei 12 km,pasageri de la 1,4 milion scad peste noapte la 1 milion ca sa primesti acel ajutor!?!cu Eugen de Savoya ne intoxici,domnule ing.fara dipl.!!!”

 

“in primul rind , compania austrian airlines nu pleaca de capul ei de pe aeroportul din timisoara, aceasta decizie fiind luata in cadrul unor dezbateri mai ample in interiorul star alliance, ca o strategie pe termen mediu si lung. Pentru curiozitatea domnului samartinean , aceasta decizie a fost luata in anul 2011, cind inca era la sefia aeroportului. Probabil star alliance vazind managementul lui samartinean a luat aceasta decizie. Oricum , masura este temporara, urmind ca de la inceputul lui 2013 austrian airlines sa revina cu noi destinatii. Pentru cei neaveniti, ca samartinean, aceasta masura a fost luata ca urmare a modificarii de operare a hubului de la viena la munchen. deci domnule samartinean , nu te mai excita in halul asta, ca tu ai inventat chilotii zburatori…., putina decenta…..”

 

“Domnule Dipl. Ing. Cornel Mircea Samartinean. pe aceasta cale va anunt ca impotriva dumneavoastra a fost inregistrata o plangere penala, cu referire la un fals in acte, si careia i-am dat curs , aceasta facind motivul deschiderii unui dosar penal si inceperea urmaririi penale. Fiind un procuror de buna credinta, si cu frica de basescu va sfatuiesc sa-l anuntati si pe fostul director operational caragui asupra unor aspecte ce tin de libertatea dansului si a dumneavoastra. Anume, raportarea catre itm a unui numar fals de angajati, falsificarea unor declaratii impotriva angajatilor aeroportului (cu ajutorul lui dan alin), spionarea angajatilor , etc…..vad ca nu te potolesti…. tu singur ai dat drumul la dulaii din cusca . asteapta-te la ce-i mai rau. o fii bine domnu\’ samartinean ? nu-i bine domnu samartinean”

 

“bah , do…….ule, tu in 2 ani nu ai fost in stare sa aduci o companie pe aeroport si vorbesti de plecarea astora? Tam…ule , astia pleaca din cauza managementului tau defectuos care ai permis numai reduceri celor de carpat air in schimbul unor stewardese , ca am auzit ca erai cam cu…ar dar si cam bul….iu, de aia pleaca toti de pe aeroport. acuma noua conducere trebuie sa refaca legaturile cu companiile , din cauza ta bul…..iule”

 

“Ciolan-politist sub acoperire

samartinene,Ciolan te-a \”crosetat\”,ai picat in plasa cu tot cu agora,ba de puscarie nu scapi,tine minte ai futut pe cine nu trebuia,sti tu pe cine,mai putin si n-o sa mai ai surasul din poze,acolo radeai ca aveai euroii de la:firma Eco-mid,Triple Security,Cargo-Center,Civitas,Menzies,Carpatair,cele de inchiriat auto,dezapezirea din 2012!?! a costat peste 100.000 de euro!?!”

 

“Ai platit 300 de euro pe zi la o masina cu difuzoare,care trebuia sa sperie zburatoarele din zona de impact a aeronavelor!?!dar in realitate nu avea nici un efect,EU am verificat personal efectul,pasarile zburau circa 20-30 de metri,dupa care isi recapatau vechile pozitii!?!chiar crezi ca poti sa prostesti pe toata lumea,tipule cu mersul de taran autentic!!!”

 

“Dipl.ing.Samartinean Cornel-Mircea,sau fara dipl.am inteles din surse,am lucrat pe aeroportul din Timisoara,DAR,n-am identificat inca,acel drum perimetral asfaltat!?!ai declarat ca este 100%asfaltat,in realitate este o.k. numai pe latura de N-V a pistei in proportie de cativa zeci de metri din cei 12 km!?!Ar trebui la Timpolis sa dai un interviu cu falsurile in acte,decesul subing.Mihut Nicolae,spionajul real al angajatilor!?!”

 

“Stresul

Da,ing.Samartinean Cornel-Mircea,stresul pricinuit,circa 12 luni,procesul prelungit la infinit,din cauza actelor false trimise de Covasa Ioana,sefa resurse umane din perioada 10.01.2010-18.06.2012,la tribunal!?!a ajuns acel OM sa figureze ca nu este angajat al aeroportului din Timisoara!?!,desi avea analizele medicale la clinica\”Profilaxis\”-apt medical 2010,au facut ca acea persoana sa nu fie printre noi.Rusine ing. Samartinean Cornel- Mircea!!!faci pe istoricul,cand ai pe constiinta,o VICTIMA!!!”

 

“Drumul spre bulau

Le-a căzut fața când au aflat: erau vânați prin 40 de camere video. BIG BROTHER ILEGAL la Aeroport Autor: Georgeta Petrovici Fostul director supraveghea fiecare mișcare, pentru că toate imaginile stocate erau vizibile prin cablu numai la televizorul din biroul său. Noua conducere l-a denunțat la Parchet pentru supravegheri ilegale. 1 /2. Fostul director al Aeroportului Internaţional „Traian Vuia” din Timişoara își spiona ilegal subalternii, în cele mai intime ipostaze. Corel Sămărtinean a montat camere de supraveghere ascunse în 40 de birouri, ajutat de un fost ofițer SRI. Ca în filmele cu spioni: camere minuscule sub fiecare birou Din biroul de director general, Sămărtinean urmărea orice mișcare făceau angajații AIT, din cele 40 de birouri administrative. Contabilitatea, resursele umane, comunicațiile, secretariatul, comercialul și alte departamente erau atent supravegheate. „Uneori ne mai schimbam, la birou, în alte bluze. Aveam grijă să nu stam în fața ușii, și de fapt eram filmate în tot acest timp”, povestește o angajată. Cornel Sămărtinean, patronul unei companii care vinde lenjerie intimă, a fost numit directorul AIT în ianuare 2010, iar din primăvara aceluiași an și-a luat consilier de securitate, pe Mircea Preunca. Fost ofițer de tancuri, acesta a intrat în SRI după Revoluție și s-a pensionat în 2003, iar acum este administratorul firmei MT Systems SRL, care a pus sistemul video și audio de supraveghere ilegal în valoare de 40.324,87 lei. Senzorii de mișcare aveau montate, sub capacul extern, camere video de 1,3 megapixeli și microfoane active 24 de ore din 24. Directorul urmărea tot din propriul birou, ca Big Brother „Când au instalat senzorii de mişcare în birouri au spus că sunt pentru hoţi. Avea logică. Nu ne-au spus, însă, nimic despre camere de supraveghere şi microfoane”, spun angajaţii. Niciunul dintre angajați nu a avut habar că e urmărit, din primăvara lui 2010 până luna trecută. Conform legii, angajații trebuiau să își dea acordul și să fie informați cât timp sunt stocate imaginile respective. Descoperirea a făcut-o noul director al AIT, Daniel Idolu, care la preluarea biroului a găsit un server, iar în momentul în care cupla cablul acestuia la televizor vedea tot ce mișcă în cele 40 de birouri. Idolu, a declarat că „informațiile înregistrate se stocau în biroul directorului general și într-o cameră tehnică, dar există suspiciuni că acestea erau transmise inclusiv la un server din afara AIT”. În urma verificării echipamentelor descoperite, s-a stabilit că, imediat după destituirea luI Sămărtinean, au fost tăiate cablurile pentru înregistrările audio de la receivere, dar nu şi de la dispozitivele clandestine de supraveghere. Fostul SRI-ist: „Nu pot vorbi” Încercarea de a-l contacta telefonic pe Cornel Sămărtinean pentru a comenta operaţiunea ilegală de supraveghere nu a avut succes. Acesta și-a blocat numărul de telefon, care este „redirecționat către o destinație invalidă”. Nici Mircea Preunca nu a fost mai darnic cu declarațiile. „Sunt într-o ședință, nu pot vorbi”, a spus acesta. Luni, conducerea AIT a depus o plângere penală la Parchet pentru supravegherile ilegale.”

 

“Fost manipulant-duma – 21/10/2012

la puscarie

nemernicul m-a dat afara,sa-i putrezeasca oasele in puscarie,avea bani de spionaj,dar de salarii se plangea ca o pizda moarta,nu se poata ,nu se poate dar pe camere video,microfoane,senzori de miscare,a futut peste 110.000 de lei.idiotul dracu.la mititica impreuna cu caragui,preunca,mars!!!!!!!!!!”

Aceste comentarii la articolul scris de Samartinean, unele injurioase, sunt scrise de oameni care au trecut prin mana sa si care au lucrat pe aroport si cunosc destule detalii de culise. Asta e barometrul angajatilor despre moralitatea si profilul candidatului Samartinean.

Si tinand cont de toate dezvalurile din presa, bazate pe si confirmate de catre Curtea de Conturi si alte organe de cercetare, plangerile de la Parchet – cu astea as mai umple 10 pagini, dar sa le citeasca oamenii pe pressalert.ro, jurnalul.ro si prin late publicatii, eu unul m-as abtine de la astfel de articole de timisorean cu atitudine civica, daca as fi in locul candidului candidat Cornel Mircea Samartinean.

Fara sa il laud pe Dan Idolu, hai sa iti dau cateva exemple de lucrari pe care matale le-ai decontat, dar nu le-ai facut in ei doi ani si jumatate cat ai fost director, asa ca , din iunie de cand ai plecat, s-a strans din pusculita si se fac acum: cea mai importanta de departe este refacerea pistei, apoi drumul tehnologic pe Nord si pe Sud, ala care zici matale ca l-ai asfaltat (am niste poze simpatice cu cele 2 petece de pe sud si unul de pe nord, in total vreo 70-80 de metri din 12 000 de metri), gaz in rezervorul de la turnul 3 (PCZ) dupa ce impreuna cu cei de la firma de paza, ati tinut angajatii la temperaturi de minus X grade inauntru (ca doar era mai simpu cu niste calorifere electrice cat timp curentul electric il plateste aeroportul),  iar cei de la SESAP si-au pus singuri clima, ca sa nu le crape aparatura si oamenii de frig. Sau sa iti mai zic ca  au lucrat 2 luni cosasii sa taie iarba din jurul pistei, a balizajelor si de langa gardul perimetral, unde balariile depaseau un metru inaltime, iar camerele de supraveghere a perimetrului au devenit inutile pentru ca  nu se vedea nimic de balarii. Stiai de toate astea, ai fost informat verbal si in scris. Si mai sunt. Le stii si singur. Mare manager!

Si asa de incheiere, sa nu aveti impresia, domnilor Samartinean si Mircea Preunca, ca scriu lucrurile astea dupa ureche. La 36 de ani, ca om care lucreaza si in domeniul aeroportuar, ma respect, chiar daca nu am salariul sau comisioanele pe care le-ati papat domniile voastre. Vorbesc in cunostinta de cauza ca un absolvent al  cursurilor de securitate aeroportuara si aviatica si de mamagement aeroportuar ale  International Civil Aviation Security Council.

Si asta pentru ca imi respect chelia.

Share
Continue Reading

E vremea pupatului in cur

DEX: POTÁIE, potăi, s.f. Câine slab, jigărit sau leneș; cotarlă, javră; p. gener. (depr.) câine. ♦ Epitet dat unui om lipsit de caracter, netrebnic. [Pr.: -ta-ie] – Et. nec.

Octombrie rece, la anul 2012. Rece si plin de fomisti. Fomistii din PDL, care au ramas pe drumuri, fomistii care au jucat la doua capete, si cu PDL si cu USL. Criza mare, monser! Dar  ce raza de speranta! Se apropie alegerile parlamentare. Politicienii de mana a doua, a treia, a patra s.a.m.d. o iau la laba si isi umfla pipotele pentru un loc pe lista de candidati la Parlament, in fata unui electorat care nu ii cunoaste, electorat pe care l-au ignorat total si asa vor face si de acum incolo.

Aceeasi bucurie si in tabara micilor intriganti, care pupa cururi si ling maini, numai sa prinda un os mic de ros in campania electorala. Asta dupa ce unii s-au dat si se dau mari ziaristi pe bloguri sau forteaza usile redactiilor care li s-au inchis demult in nas. Unii dintre ei, someri calificati in santaj si spaga, isi varsa ura prin misive anonime si alte trucuri de tineri securisti repetenti, pentru faptul ca nu au prins nici o functie dupa victoria USL la locale. Pai ce loc sa prinzi, frate, cand tu nu te pricepi la nimic dar esti specialist in toate si lumea iti cunoaste reputatia de intrigant, comisionar sau sifonar notoriu. La asa caracter, nici macar prietenii nu te mai ajuta, dupa ce i-ai tapat de bani, masini, excursii si cadouri scumpe, ani de zile. Si in continuare, tocmai pentru ca vine campania, genul asta de barbati fara coaie se mai dau mari strategi electorali si dregatori de culise intr-ale imaginii si intr-ale razbunarilor anonime prin presa. Cum poti sa mananci acelasi rahat ani de zile fara sa te saturi, mi-e greu sa inteleg.

Cum poti sa stai fara sa muncesti, fara sa faci nimic si sa te trezesti in fiecare dimineata si sa te intrebi in oglinda “Azi pe cine mai prostim sa ne dea niste bani ca sa ii belim adversarii?”. Nu are adversari? Nici o problema, baietii-cochetii ii inventeaza unul.

In contextul asta, politicienilor locali le suna telefoanele, in care voci umile le cer sa nu fie uitati in campanie, ca uite ca de frumos scriu ei in ziare pe care nu le citeste nimeni sau pe bloguri de foarte mic litraj. Altii, se stiu ei care, imbrobodesc povesti cu spagi, coruptie si alte scheme de Greuceanu, in ideea ca ii fut ei pe aia care nu le-au dat bani sau slujbe la stat, doar asa pentru ca pe ei ii cheama X sau Y.

Personal, ce ma distreaza dar nu ma afecteaza in toata furtuna asta din olita de sub pat, sint micii cacanari de pe la partide si marii cacanari independenti (pseudo-ziaristi, consilieri de imagine, dregatori si aburitori) care ma picteaza peste tot pe unde umbla, ii roade la gingii unde lucrez, cati bani am, cu cine ma intalnesc, ce medicamente iau si daca am sa nu dunga rosie in buletin. Sau daca ma copii sau doar mint prin oras ca am copii si as cersi bani in numele lor.

Nu va e rusine, bah, putoilor? Aia 1, 2,3, 4 si compania, care tot sugeti acadeaua desi nu a mai ramas decat batul.

Desi, dupa mai bine de sase luni de cand m-am retras din presa nu prea imi dau seama ce mai vor de la mine. Stiu exact cine sunt amaratii, ce au zis si unde ii doare. Si ma bucur ca ii doare. Sa ma lansez cu nume, povesti adevarate si documente, baieti? Ar fi dragut, dar mi-am promis sa nu imi mai pierd timpul cu labagii care se cred ziaristi si nici cu politicieni care stau la intrarea in sediul de partid ca sa deschida usa sefului si sa ii ia scamele din barba lui Ostaficiuc, sa il perieze pe Bojin sau sa ii faca acordul chitarii lui Robu.

Tot ce le cer e sa faca si ei ca la “Posta lui Cupidon”. Sa imi lase un anunt: “Izmenar impotent, cu datorii si veleitati de spagar, santajist convins si futangiu pe la spate, onanist cu pretentii de gigolo, familist ratat vreau intalnire fata in fata cu Opris nebunul, doar daca si-a luat pastilele si promite sa nu scrie adevarul si sa nu aplice corectii fizice”.

La cotet, potailor! Cat despre campanie, va doresc sa va imbogatiti cat m-am imbogatit eu din presa, iar micilor candidati le doresc sa ajunga in Parlament, la departamentul Curatenie, caci am auzit ca e criza de femei de serviciu pe acolo.

Sa ai puta e simplu, sa fii barbat e greu, sa ai caracter…aici v-ati impotmolit de tot.

Sa auzim de bine!

Share
Continue Reading

Campanie electorală de 23 de milioane de euro din bani publici

Moştenirea primarului Ciuhandu către “fiul” său Orza

Viceprimarul Timişoarei, Adrian Orza, este candidatul PNŢCD pentru Primăria Timişoara, fiind de două mandate protejatul şefului său de serviciu şi de partid, primarul Gheroghe Ciuhandu. Amestecând campania electorală cu munca de viceprimar, Adrian Orza a reuşit să îşi facă o campanie electorală de …23 de milioane de euro, din bani publici. Cum? Foarte simplu, inaugurând electoral mai multe obiective de interes public, prin voia primarului Ciuhandu care i-a lăsat succesorului dreptul de a tăia panglici ca să poată apărea la televizor, prin ziare şi cel mai important, în faţa electoratului.

 

 

 

 

 

 

 

 

Cele 23 de milioane de euro reprezintă bani pentru investiţii în oraş. Nu infrastructură sau alte lucrări de anvergură, ci “mici” pomeni electorale, realizate din bugetul Timişoarei şi cofinanaţare din fonduri europene. Toate sunt proiecte care nu s-au făcut în cele 3 mandate ale lui Ciuhandu, suprapuse cu două ale viceprimarului Adrian Orza.

Orza se laudă pe Facebook cu iniziativa sa de redeschidere a Parcului Copiilor, după 8 ani de amânări, timp în care un copil a murit şi mai mulţi s-au accidentat pe vechile jucării ruginite. Viceprimarul candidat va tăita panglica investiţiei de 3 milioane de euro exact pe 1 iunie, de Ziua Copilului. Licitaţia  pentru parc a fost câştigată de către firma primăriei, Horticultura SA, care a subcontractat firmele de casă ale lui Ciuhandu, din ultimele mandate, printre care Drufec. Piesa de rezistenţă a risipei de bani este trenulețul cu patru vagoane, care poate duce 24 de persoane, adus tocmai din Canada și care a costat 80.000 de euro.

O altă aroganţă este redeschiderea Parcului Rozelor, care după o “infuzie” de 1,3 milioane de euro, arată la fel, doar că s-au plantat trandafiri şi s-au schimbat nişte bănci. Cu primar, sobor de preoţi şi porumbei albi, vicele Adrian Orza, candidatul la funcţia de primar, şi-a făcut şi aici propagandă. Primaarul, candidat pe locul 1 pe lista de consilieri a lui Orza şi-a recitat poezia: „Vreau să vă liniştesc. Inaugurarea nu se face în campanie,ci se face acum, pentru că atât au durat lucrările. Le mulţumesc, au muncit sub îndrumarea domnului Orza”. Dalele aleilor arată ca şi aruncate din camion. În resta celaşi parc de zeci de ani. La nota de plată se adaugă 900 de soiuri de trandafiri, cu preţuri între 4 şi 25 de euro, „în funcţie de proveninenţă”.

Acelaşi viceprimar a inaugurat şi Centru stomatologic pentru elevi  al Serviciului Public de Asistenţă Medicală Şcolară din cadrul Primăriei Timişoara, o invetiţie de 15 mii de euro. Scaunele stomatologice şi aparatura sunt vechituri admate de la cabinetele medicale de la şcoli. Clădirea în care funcţionează unitatea medicală este cunoscută pentru gradul extrem de ridicat de umezeală şi igrasie, iar partea din spate se dărâmă, cărămidă cu cărămidă, de ani de zile.

În timp ce secţia de oncologie a Clinicii de Oncologie şi Spitalul pentru Copii trebuiesc evacuate  după ce au ajuns pe mâna clanurilor ţigăneşti, Orza a făcut o vizită incognito la Maternitatea Odobescu, un alt monument de igrasie şi lipsuri. Aici însă, candidatul a venit cu promisiunea unie investiţii de 2 milioane de euro. Lejer, căci e vorba de bani europeni, deci nu se dă din buzunar.

Culmea aroganţei este însă inagurarea pasajului subteran de la intersecţia Michelangelo din Complexul Studenţesc. Aceasta este una dintre cele mai sufocate artere din oraş, unde problema a fost ignorată total timp de 12 ani. Exact în campania electorală, viceprimarul Adrian Orza, secondat de către primar, au pu “piatra de temelie” a noului pasaj subteran, un basm frumos pe nişte planşe desenate. Într-o groapă de un metru pe un metru, lângă trotuar, cei doi au pus untub metalic cu numele “ctitorilor” şi cu proiectul.

Ce nu s-a realizat într-un dceeniu, se va face peste noapte, fiind campanie electorală. “Lucrările la pasajul subteran de la intersecţia Michelangelo vor începe în luna august a acestui an şi vor dura un an şi jumătate”, au plusat vânătorii de voturi.

Evident, Orza nu a ratat nici campionatul de culturism, pe care l-a ignorat în fiecare an. Acum însă, s-au găsit şi ceva bani să contribuie şi primăria „pentru promovarea sportului”, mai ales dacă Orza a apărut pe scenă alături de campioni de culturism din diverse ţări, în faţa unei săli ticsite de public.

La toate acestea se mai adaugă “mizilicuri” electorale, pentru care primăria aruncă anual câteva yeci de mii de euro, cu mar fi ruga din cartierul Mehala sau cea din zona Steaua – Fratelia. Adică bâlci, muzică populară, mititei şi bere, baie de mulţime şi discursuri, toate pentru voturile oamenilor din banii cărora se organizează aceste bairamuri electorale.

Share
Continue Reading